Universităţile româneşti în clasamentul mondial. Lista ruşinii.

Stefan Vlaston 2Ne plângeam în anii trecuţi că nicio universitate românească nu se află în primele 500 din clasamentul Shanghai. Ei bine, se poate şi mai rău.

 

Nicio universitate românească nu se află în clasamentul University Ranking by Academic Performance (URAP) în primele 600. Am căzut cu 100 de locuri! România întrece doar Bulgaria şi Letonia, ceea ce confirmă „Lista ruşinii!”

Clasamentul este realizat pe singurele criterii care contează: evaluarea ştiinţifică a universităţilor. Este vorba de indicatori cantitativi (productivitatea ştiinţifică, exprimată prin numărul de articole publicate, şi impactul cercetărilor ştiinţifice, prin numărul de citări), dar şi la indicatori calitativi ce redau impactul cercetărilor ştiinţifice în comunitatea internaţională precum şi colaborările ştiinţifice de nivel internaţional exprimate prin articolele publicate în colaborare cu autori din străinătate.

Criterii: 1. articolele ştiinţifice publicate. 2. impactul lor: adică câte citări au generat în comunitatea ştiinţifică. 3. colaborări internaţionale.

Să nu ne amăgim, precum la caietele de sarcini româneşti, realizate ca să câştige cine trebuie. Aici suntem într-un context internaţional în care nu avem de-a face cu şmecheri. Aceştia suntem, nu avem ce face.

Iată clasamentul universităţilor româneşti:

1. University Politehnica of Bucharest – 621.    

2. University Babeş Bolyai – 690.

3. University of Bucharest – 726.

4. Alexandru Ioan Cuza University –1007.

5. Carol Davila University of Medicine and Pharmacy  –1076.

6. Universitatea de Vest din Timişoara – 1108.

7. Luliu Hatieganu University of Medicine and Pharmacy – 1147.

8. Gheorghe Asachi Technical University – 1155.

9. Universitatea de Medicină şi Farmacie – 1198.

10. Universitatea Politehnică Timişoara – 1517.

11. Technical University of Cluj Napoca – 1563.

12. Transilvania University of Braşov – 1650.

13. Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi – 1720.

14. Universitatea din Craiova – 1822.

15. Bucharest University of Economic Studies  –1839.

16. University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca – 1917.

17. Universitatea din Oradea  – 1922.

18. Ovidiu University – 1989.

Celelalte universităţi româneşti trec binişor de locul 2000, poate de 3000 şi n-au mai fost cuprinse în clasament. Într-o medie aritmetică obişnuită, ţara noastră are poziţia 1263! Să vedem, totuşi, cine ne întrece.

35 – Universitatea din Sao Paulo Brazilia.

71 – Universitatea din Helsinki

93 – Naţional Taiwan University

165 – Naţional and Kapodistrian University of Athens

179 – King Abdulaziz University, Arabia Saudită

208 – Serbia Belgrad University

282 – Universitatea din Ljubljana, Slovenia 

289 – University of Otago

304 – Universidade de Coimbra

321 – University of Tehran

324 – Catholic University of Chile

416 – Croatia Zagreb University

494 – Slovacia Comenius University

499 – Estonia Tartu University

544 – Ungaria Budapest University

595 – Quaid-i-Azam University, Pakistan

Sunt doar câteva exemple.  Se remarcă Universitatea din Teheran, o ţară musulmană cu universitatea strict controlată de Coran, Universitatea din Otago, Noua Zeelandă, Portugalia, Slovenia, Chile, Pakistan, ţări cu economie şi număr de locuitori aflate mult în urma României.

Cum s-a ajuns aici? Prin fenomenul „fabricile de diplome”. Obiectivul universităţilor noastre a fost îmbogăţirea pe seama naivilor, pe seama celor care, în goană după diplome, au dat banii pentru o hârtie care nu valorează nici cât cartonul pe care a fost tipărită. Şi asta pentru că nu are acoperire în competenţele cerute de piaţă muncii. Diriguitorii învăţământului românesc, printre care la loc de frunte Ecaterina Andronescu, sunt autorii morali şi legali a situaţiei catastrofale în care se află învăţământul românesc.

Să adăugăm că la preuniversitar România este pe ultimul loc sau ultimele locuri din Europa în testele PISA şi alte evaluări credibile.

Nici nu e de mirare că absolvenţii de liceu merituoşi pleacă în ţări europene să-şi desăvârşească studiile universitare, iar de multe ori nu mai revin în România. Cum piaţa muncii depinde de calificarea absolvenţilor de liceu şi facultate, este clar de ce ne ocolesc investitorii.

Vedem acum consecinţele unei politici dezastruoase în Educaţie, politici care ne plasează la coada Europei şi în învăţământul superior, după cel universitar.

Perspectiva unei schimbări, a unei evoluţii pozitive? Slabă nădejde. Dupa ce Legea Educaţiei Naţionale din 2011 a fost măcelărită, exact pe sectorul universitar, nu ne rămâne decât să contabilizăm, an de an, eşecul învăţământului românesc. Nu serveşte nimănui să ne îmbătăm cu apă rece, să plutim în continuare în ipocrizie, mistificare şi minciună.

Ilustrativ este faptul că Universitatea Politehnică din Bucureşti a emis un comunicat de presă în care se laudă cu locul 621 în topul citat, un loc cu totul ruşinos având în vedere de cine este întrecută şi care este potenţialul României.

 

Articolul a fost publicat şi în Adevărul.

Publicitate

Google News icon  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News


Print Friendly, PDF & Email

Alte articole ...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.