Statul, proiecte de peste 10 milioane de euro cu unul din ONG-urile lui Alexandru Cumpănaşu


Alexandru Cumpănaşu – mai nou, prezidenţiabilul care anunţă că doreşte Cotroceniul pentru a se lupta cu clanurile mafiote şi mafia din fiecare judeţ – lucrează de 12 ani cu instituţiile în ale căror atribuţii intră exact această misiune, instituţii care l-au luat partener într-o serie de proiecte pentru a reforma domeniul justiţie şi afaceri interne. Dar nu numai Ministerul Justiţiei şi cel al Internelor au derulat proiecte cu Alexandru Cumpănaşu. Valoarea totală a proiectelor în care acesta a fost cooptat prin unul din ONG-urile sale depăşeşte 10 milioane de euro. În plus, deşi e doar absolvent al unui liceu din Caracal, a fost invitat să ţină prelegeri la Colegiile Academiei de Poliţie şi Academiei SRI.

 

 

Ministrul de Interne – două proiecte pe anticorupţie, sediu şi bunuri gratuite

Ministerul de Interne a încheiat două proiecte cu unul din ONG-urile lui Alexandru Cumpănaşu, Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID), asociaţie înfiinţată în 2004, avându-i la conducere pe Mihaela Călin, preşedinte, şi pe Alexandru Cumpănaşu, director executiv.

Un proiect a fost în valoare de aproape 3.800.000 de lei, (adică peste 800.000 de euro, la un curs de 4,7 lei/euro), şi unul pe fonduri europene în valoare de peste 230.000 de euro. Miniştrii care au condus Internele în perioada semnării celor două contracte sunt Vasile Blaga şi Mircea Duşa, iar sub conducerea lui Traian Igaş, ONG-ul lui Alexandru Cumpănaşu a fost introdus în Comitetul Strategic pentru sprijinirea și evaluarea Direcției Generale Anticorupție.

1. Proiectul  „Dezvoltarea şi consolidarea Centrului Naţional pentru Integritate”

Beneficiar este Asociația pentru Implementarea Democrației, iar partener Ministerul Administrației și Internelor, prin Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) trecută, din 2013, în coordonarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Valoare: 3.788.008,10 de lei

Perioadă: 16 decembrie 2009 (data semnării contractului de finanțare) – 15 iunie 2012.

Scop: „Dezvoltarea și consolidarea Centrului Național pentru Integritate ca mecanism public independent de promovare a integrității publice, a eficienței și eficacității administrației publice prin îmbunătățirea și dinamizarea ciclului de construire și implementare a politicilor publice de la nivel local către cel central, promovarea formării profesionale bazată pe analiza de nevoi, certificare și creșterea capacității administrației publice, stimularea mentoratului funcționarilor proaspăt încadrați în sistem.”

2. Atribuirea în folosinţă gratuită a unor bunuri ale MAI.

După înfiinţarea Centrului Național de Voluntariat pentru Integritate, asociaţiei lui Alexandru Cumpănaşu i-au fost atribuite în folosinţă gratuită linie telefonică, linie fax şi aparatele telefonice aferente, linie internet, computere şi imprimante, mobilier, autoturism şi inclusiv sediu, pe motiv că, spun actualii oficiali ai Internelor, ONG-ul avea statut de utilitate publică. Statut primit în 2008, potrivit Pressone, la inițiativa Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, condus la acea vreme de Cristian Adomniţei.

În cadrul Centrului Naţional de Voluntariat pentru Integritate, MAI a avut permanent un responsabil desemnat, precum şi alte persoane/lucrători care îşi desfăşurau activitatea efectiv în spaţiul folosit de Centru, în comun cu lucrătorii desemnaţi de către AID, precum şi cu persoanele recrutate pe bază de voluntariat, în scopul realizării obiectivelor MAI şi ale Protocolului. (…) Spaţiul nu a fost pus la dispoziţia exclusivă a AID, ci a fost folosit doar de către personalul din Centrul Naţional de Voluntariat pentru Integritate, în sprijinul îndeplinirii atribuţiilor MAI pe domeniul combaterii fenomenului corupţiei”, transmit reprezentanţii ministerului. Care, pentru a susţine necesitatea atribuirii gratuite a acestor bunuri către AID invocă tratamentul similar acordat de minister Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere și Asociației Veteranilor de Război din cadrul MAI, deşi în cazul celor două este vorba despre altceva.

Ce este Centrul Național pentru Integritate? O structură consultativă independentă în domeniul corupţiei, înfiinţată în 2007, în baza unui parteneriat dintre MAI și societatea civilă. Potrivit internelor, activitatea fiind sprijinită prin fonduri UE.

3. Proiectul „Dezvoltarea implicării societății civile în elaborarea, implementarea și evaluarea politicilor anticorupție”

Proiect derulat de Asociația pentru Implementarea Democrației și Direcția Generală Anticorupție, în baza unui acord de finanțare cu Comisia Europeană.

Valoare: 232.919, 41 de euro

Perioadă: 1 decembrie 2012 – 30 noiembrie 2014.

Scop: „Eficientizarea cooperării între societatea civilă și agențiile anticorupție, sens în care a fost lansată o invitație extinsă adresată tuturor organizațiilor neguvernamentale specializate pe domeniul de activitate al DGA, în vederea participării la proiect. Ca urmare a răspunsului primit din partea acestora, a fost încheiat acord de parteneriat cu şase organizații non-guvernamentale, printre care și Asociația pentru Implementarea Democrație, precum și cu doi parteneri internaționali”, transmite MAI.

4. Introducerea AID în Comitetul Strategic pentru sprijinirea și evaluarea Direcției Generale Anticorupție

În 2011, prin ordin de ministru (OMAI nr. 23/2011) AID a fost introdusă în componența Comitetului Strategic pentru sprijinirea și evaluarea Direcției Generale Anticorupție, înfiinţat în 2006.

Ce este acest Comitet Strategic? Un organism consultativ, creat în sprijinul Direcţiei Generale Anticorupţie, al cărui rol este să formuleze recomandări cu privire la direcţiile de acţiune şi de dezvoltare ale DGA. În componenţa sa intră secretarii de stat din MAI, şefii instituţiilor direcţiilor din minister, ai instituţiilor subordonate MAI (Poliţie, Poliţie de Frontieră, Jandarmerie, Inspectorat pentru Situaţii de Urgenţă), rectorul Academiei de Poliţie, preşedintele Sindicatului din MAI, şeful Centrului de Psihosociologie din MAI şi câte un reprezentant al următoarelor organizaţii neguvernamentale „reprezentative în domeniu”, spune DGA: Asociaţia Română pentru Transparenţă (mai cunoscută ca Transparency International Romania, condusă de Victor Alistar), Societatea Academică Română, condusă de Alina Mungiu Pippidi, Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, condusă de Alexandru Cumpănaşu, şi Asociaţia „George C. Marshall” România, condusă de colonelul (r) Ion Petrescu. Invitaţi permanenţi ai preşedintelui de şedinţă sunt reprezentanţii Comisiei Europene la Bucureşti, ai Ambasadelor Marii Britanii, Germaniei, Suediei, Olandei, Finlandei, Franţei, Spaniei, precum şi reprezentantul ambasadei statului care asigură preşedinţia în exerciţiu a UE, se menţionează pe pagina web a Comitetului Strategic a DGA.

 

Ministerul Dezvoltării – şase proiecte de peste 9.000.000 de euro

Şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (fost  Minister al Dezvoltării Regionale și Turismului, în perioada 2009-2012) are încheiate proiecte cu Alexandru Cumpănaşu. E vorba despre şase proiecte în valoare totală de peste 43.000.000 de lei, adică, la un curs de 4,7 lei/euro, peste nouă milioane de euro, încheiate în perioada mandatelor lui Cristian Petrescu şi Sevill Shhaideh (câte două proiecte), Liviu Dragnea şi Eduard Hellvig:

1. „Reforma administrativ-teritorială, mai multă eficiență în administrația locală din România

Valoare: 7.804.025,00 de lei.

Perioadă: Contractul de finanțare a fost semnat în 22 martie 2012, iar perioada de implementare s-a încheiat în 22 octombrie 2015.

Scop: îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii administraţiei publice.

2. „Sistem integrat de management al activităţii de investiţii și control în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului”

Valoare: 16.289.490,96 de lei

Perioadă: Contractul a fost semnat în  24 iulie 2013, iar perioada de implementare s-a încheiat în  24 decembrie 2015.

Scop: îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi eficientizarea activităţii desfăşurate de Ministerul Dezvoltării, prin dezvoltarea şi implementarea unui sistem informatic integrat de management al activităţii de investiţii şi control.

3. „Abordare strategică în domeniul anticorupției la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Valoare: 4.136.504,70 de lei.

Perioadă: Contractul de finanțare a fost semnat în 12 martie 2012, iar perioada de implementare s-a încheiat în 12 noiembrie 2015.

Scop: dezvoltarea și consolidarea capacității operaționale a Ministerului Dezvoltării de promovare a integrității în serviciul public și de prevenire și combatere a corupției pentru creșterea responsabilizării factorilor decizionali și executivi, îmbunătățirea performanțelor în activitate, transparentizarea procesului decizional și reformarea cadrului instituțional în acord cu așteptările publice.

4. „Politici anticorupție pentru cetățean, într-o administrație responsabilă (PACAR)

Valoare: 3.102.771,93 de lei.

Perioadă: Contractul de finanțare a fost semnat în 26 iulie 2012, iar perioada de implementare s-a încheiat în 25 septembrie 2015.

Scop: responsabilizarea administrației publice în vederea creșterii eficienței și calității actului administrativ, prin implementarea politicilor anticorupție.

(Toate cele patru proiecte au fost derulate prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007-2013)

5. „Consolidarea sistemelor de integritate – cea mai bună strategie de prevenire a corupției în administrația publică

Valoare: 11.771.303,25 de lei.

Perioadă: Contractul de finanțare a fost semnat în 7 iunie 2017, data de finalizare a proiectului fiind 7 aprilie 2020.

Scop: consolidarea integrității la nivelul ministerului, al structurilor din subordinea/sub autoritatea sa, precum și la nivelul autorităților administrației publice locale, prin dezvoltarea, promovarea și utilizarea de instrumente specifice prevenirii corupției.

Ministerul Dezvoltării anunţă însă că activitatea experților AID a încetat începând cu 11 mai  2018.

(Proiect derulat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 – 2020)

 

 Ministerul Justiţiei – un proiect, a cărui valoare refuză să o comunice

Şi Ministerul Justiţiei a avut un proiect derulat în parteneriat cu ONG-ul lui Alexandru Cumpănaşu, pe perioada noiembrie 2007- noiembrie 2008, fiind încheiat în timpul mandatului lui Tudor Chiuariu. Este vorba despre proiectul „Transparenţă şi integritate în Justiţie”, un proiect derulat de Ministerul Justiţiei în parteneriat cu Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi cu Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei.

Scopul programului a fost creşterea gradului de transparenţă, integritate şi responsabilitate a activităţii magistraţilor şi stimularea participării active a acestora în procesul de reformare a sistemului de Justiţie din România şi, potrivit Ministerului Justiţiei, a presupus organizarea de sesiuni de instruire pentru aproximativ 200 de magistraţi şi tineri absolvenţi de Drept pe teme de integritate şi transparenţa actului de Justiţie, elaborarea unui ghid pentru tinerii magistraţi, cu informaţii cu privire la mijloacele prin care se pot apăra aceştia împotriva ingerinţelor în actul Justiţiei, şi organizarea de dezbateri regionale, cu participarea tinerilor magistraţi şi a reprezentanţilor societăţii civile, care au avut ca scop evaluarea problemelor de integritate şi a măsurilor propuse de aceştia pentru îmbunătăţirea calităţii actului de Justiţie.

Valoarea proiectului nu este cunoscută, deşi am solicitat informaţia, Ministerul Justiţiei refuzând să facă publică această informaţie. Printr-o adresă semnată de Ana Mihăilă, şefa Departamentului de Comunicare, ministerul s-a limitat să transmită că în evidenţa contabilă a instituţiei nu există date care să confirme efectuarea de plăţi către ONG-ul lui Alexandru Cumpănaşu, „iar la nivelul compartimentelor ce au ca specific derularea pogramelor europene nu figurează proiecte în care Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei să fi fost implicată”.

 

Invitat la Academia SRI şi la cea de Poliţie

Expertiza în materie de anticorupţie, de integritate pe care au văzut-o, nu se ştie, cum în CV-ul lui Alexandru Cumpănaşu, i-a determinat să-l invite să ţină prelegeri şi pe cei de la Colegiul Naţional de Informaţii, aflat în subordinea Academiei Naţionale de Informaţii, desfiinţat după scandalul privind diploma acordată ilegal fostului senatir PSD Eugen Teodorovici, şi pe cei de la Colegiul Naţional de Afaceri Interne, al Academiei de Poliţie.

Astfel, la Colegiul Naţional de Informaţii a ţinut o prelegere în 2015, când ANIMV era condusă de Niculae Iancu, membru al controversatei Academii de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale, înfiinţată de Gabriel Oprea, şi fost consilier al lui George Maior, în vremea în care acesta conducea SRI.

La Colegiul Naţional de Afaceri Interne a fost invitat la diverse activităţi, timp de opt ani, din 2008 până în 2016, când Academia de Poliţie fusese condusă de cinci chestori: Costică Voicu (2000-2008), Luca Iamandi (2008-2011), Ioan Liviu Tăut (2011-2012), Gheorghe Popa (2012-2013 şi 2014-2016), care este secretar general al ASSN, şi Mihai Bădescu (2013-2014). „Acesta a participat la activităţi în care s-au dezbătut teme privind implementarea democraţiei şi integritatea în contextul larg al reformei domeniului justiţie şi afaceri interne”, declară actualul rector al Academiei, prof. univ. Veronica Stoica. Ambele instituţii susţin însă că prestaţia lui Alexandru Cumpănaşu nu a fost remunerată.

  

Dispensă de la studii superioare din partea SNSPA

O uşă deschisă a avut AID-ul lui Alexandru Cumpănaşu şi la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), instituţie condusă de prof. univ. Remus Pricopie, care este şi preşedinte al ASSN.  Tot membru al ASSN este şi preşedintele Senatului SNSPA, Gheorghe Bărbulescu.

Colaborarea lui Cumpănaşu cu SNSPA a ieşit la iveală odată cu publicarea declaraţiei sale de avere pe site-ul Biroului Electoral Central, din care rezulta încasarea de la această instituţie a unui salariu anual în valoare de 66.762 lei. Colaborarea a ridicat însă semne de întrebare privind calificarea lui Alexandru Cumpănaşu pentru a fi angrenat în proiecte cu SNSPA în condiţiile în care avea nevoie de studii superioare or, el este doar absolvent de liceu.

După scandalul declanşat în presă, conducerea SNSPA a transmis că a decis reverificarea legalității procedurilor privind angajarea lui Alexandru Cumpănașu, în cadrul proiectului Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și sprijinirea dezvoltării la nivel local (SIPOCA 9): „Deși acest proiect a făcut obiectul mai multor verificări interne și externe (Curtea de Conturi, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene etc.), în conformitate cu procedurile legale, conducerea SNSPA a decis această nouă verificare internă pentru a clarifica situația privind studiile absolvite de domnul Alexandru Cumpănașu. Precizăm că, la angajare, domnul Cumpănașu a semnat olograf un document prin care certifică îndeplinirea condițiilor legale de exercitare a responsabilităților specifice unui post de expert, nivel de încadrare studii superioare.”

În 27 septembrie, am solicitat conducerii SNSPA detalii despre acest proiect (perioadă, valoare şi dacă a implicat fonduri europene) şi, de asemenea, am cerut să ne comunice ce calitate a avut Alexandru Cumpănaşu în acest proiect, pe ce criterii a fost angajat, care a fost componenţa comisiei care a aprobat participarea sa la acest proiect. Deşi termenul de răspuns este depăşit, deşi am cerut răsspunul şi telefonic, nu l-am primit: „Îl veţi primi când îl aprobă Comisia Juridică”, ni s-a comunicat de la Departamentul de Relaţii Publice al SNSPA.

 

„Expert” şi în domeniul cercetării

Aria de expertiză a lui Alexandru Cumpănaşu a atins şi activităţile Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), instituţie aflată în subordinea Ministerului Educaţiei care răspunde de finanţarea învăţământului superior şi a cercetării şi în ale cărei proiecte a fost cooptat ca expert.

Un prim proiect în care UEFISCDI – condus de Adrian Curaj, fost ministru al Educaţiei şi membru, şi el, al ASSN –, l-a angajat ca expert coordonare şi evaluare ştiri este Dezvoltarea Capacităţii Administrative a ANCSI de implementare a unor acţiuni stabilite în Strategia Naţională de Cercetare Dezvoltare tehnologică şi Inovare 2014-2020 şi s-a derulat în perioada 11 aprilie 2017-31 martie 2019. Onorariul lui Alexandru Cumpănaşu a fost de 4.976 de lei.

Al doilea proiect, Creșterea capacității sistemului CDI de a răspunde provocărilor globale. Consolidarea capacități anticipatorii de elaborare a politicilor publice bazate pe dovezi, care se află în derulare, a început în 1 august 2019. Rolul lui Alexandru Cumpănaşu în acest proiect este de expert analiză condiții de implementare ISO, elaborarea procedurilor de sistem care definesc sistemul de management al calității, elaborarea manualului sistemului calității, realizarea înregistrărilor de sistem. Pentru acest proiect a primit momentan  6.722 de lei.

I-mm solicitat ministrului interimar al Educaţiei, Daniel Breaz să ne comunice care au fost criteriile de admitere a lui Alexandru Cumpănaşu în aceste proiecte şi care a fost componenţa comisiilor care l-au selectat ca expert. Răspunsul UEFISCDI, via Ministerul Educaţiei, nu clarifică lucrurile, ci ne trimite la un text de lege, HG 286/2011. Cum s-a făcut evaluarea muncii experţilor? „În baza rapoartelor lunare de activitate şi a livrabilelor furnizate”, mai transmite UEFISCDI.

 

Specialist şi în istoria României

În septembrie 2018, ONG-ul lui Alexandru Cumpănaşu a încheiat şi cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, condus de George Ivaşcu un contract de 1.000.000 de lei. Banii i-a obţinut după ce AID a depus la Ministerul Culturii un proiect numit Românismul – trecut, prezent și viitor, al cărui scop declarat a fost „cultivarea sentimentului de patriotism, iubire și devotament față de țară în sufletul fiecărui român care participă în mod direct sau indirect la realizarea activităților proiectului, implicit informarea și educarea tinerei generații cu privire la jertfele înaintașilor noștri și, pe de altă parte, omagierea eroilor și valorilor naționale din trecut și prezent”.

Obiectivele proiectului, potrivit Ministerului Culturii, au fost creșterea gradului de cultură/educație al populației prin cunoașterea istoriei neamului românesc, dezvoltarea simțului de apreciere a moștenirii culturale, educarea sensibilității față de valorile culturii naționale şi insuflarea spiritului de patriotism civic în rândul tinerilor și crearea unor repere istorice.

Ce a făcut concret pentru aceşti bani? Ministerul Culturii susţine că a editat patru cărți, şi anume: 1.Politica externă a României în timpul Primului Război Mondial și rolul Marilor Puteri în realizarea Marii Uniri, 2. Analiza comparativă privind participarea civică a românilor la realizarea Marii Uniri și păstrarea identității românești de astăzi, 3. Portrete ale mentorilor poporului român din perioada 1914-1918 şi 4. Marea Unire pe înțelesul copiilor – îndrumar istoric –, şi o „broșură culturală”, 100 de ani de România, şi că au fost organizate manifestări la București, Cluj, Târgu Mureș, Sfântu Gheorghe, Slatina, Vaslui, Giurgiu și Roma- Italia, „în cadrul cărora au fost promovate personalitățile istorice și evenimentele ce au contribuit la făurirea României Mari”.

Ce-l recomandă pe Alexandru Cumpănaşu să scrie cărţi de istorie, pentru care Ministerul Culturii să dea bani? „Sunt specialist în politică externă, pentru că am realizat emisiunea Ambasador, la Realitatea TV, și sunt calificat și ca istoric, pentru că predau la Colegiul Național de Apărare și am fost activist civic zeci de ani. Cine ar putea ști mai bine decât mine cum era societatea civilă la 1918?”, declara acesta pentru Libertatea, ziar care a scris că cele trei cărţi sunt de fapt nişte broşuri de 50 de pagini, scrise cu texte copiate inclusiv de pe Wikipedia.

 

Cine este Alexandru Cumpănaşu?

Alexandru Cumpănaşu, la conferința de prezentare a ASSN, din 17 iunie 2015

CV-ul preşedintelui Asociației pentru Implementarea Democrației, Alexandru Cumpănaşu, actual candidat la Preşedinţia României, nu este public, însă în presa online circulă de o vreme o variantă de CV, din care rezultă că nu este absolvent de studii superioare, ci doar de liceu, şi anume Colegiul Naţional „Ioniţă Aslan”, din Caracal. Pe acest document, apare însă şi un neadevăr, şi anume informaţia că, în noiembrie 2006, a obţinut un certificat de absolvire a unui curs de securitate naţională urmat la Colegiul Naţional de Apărare. Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” transmite însă că Alexandru Cumpănaşu nu a absolvit niciun curs la Colegiul Național de Apărare şi nici nu a avut vreo colaborare cu această instituţie.

Alexandru Cumpănașu ar fi fost vizat, potrivit Pressone, de conducerea ASSN – academia în a cărei conducere sau componenţă se găsesc şi unii dintre şefii instituţiilor care au derulat proiecte cu el – să conducă un Institut de Relații Diplomatice care ar fi urmat să fie înființat. După scandalurile de presă care au avut în centrul lor această instituţie, proiectul, luat în calcul în 2016, se pare că a murit sau e lăsat în aşteptare pentru vremuri mai favorabile ASSN.

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.