Cine din CNSAS şi de ce l-a “executat” pe Mădălin Hodor, istoricul care a deconspirat liste ale Securităţii


Foto: Libertatea

După publicarea primei liste a colaboratorilor aflați în legătura UM 0225, unitatea din cadrul Departamentului Securităţii Statului care se ocupa de urmărirea emigraţiei româneşti, şi anunţarea celei de-a doua liste istoricul Mădălin Hodor, cercetător acreditat să studieze arhivele CNSAS, devine întâi ţinţa unei campanii imunde de presă, apoi, în timp foarte scurt, este suspendat din calitatea de cercetător şi anchetat disciplinar. Măsura luată de Colegiul CNSAS se bazează pe o argumentaţie care nu stă în picioare.

 

Lista care a pus pe jar şi conducerea CNSAS-ului

La jumătatea lunii aprilie, istoricul Mădălin Hodor, cercetător acreditat la CNSAS, publica în Revista 22 un articol intitulat Ioan Aurel Pop, Cornel Nistorescu si Dorel Abraham, pe lista colaboratorilor Securității. Un articol în care prezenta o primă listă a colaboratorilor aflați în legătura UM 0225, unitatea din cadrul Departamentului Securităţii Statului care se ocupa de urmărirea emigraţiei româneşti. Lista la care se făcea referire în text şi care includea 200 de nume era un document intitulat de fosta Securitate “Colaboratorii care sunt în legătura unităţii noastre”.

Imediat după aceea, la adresa lui Mădălin Hodor au fost lansate atacuri imunde, într-o parte a presei, dar şi pe reţelele de socializare. Şi tot atunci Ioan Aurel Pop transmitea un text ce nu aducea, de fapt, nicio lămurire referitoare la prezența numelui său pe acea listă de colaboratori a fostei Brigăzi Antiemigrație a Securității, lansându-se într-un patetic și fals automartiraj.

Citeşte şi: Pateticul și falsul automartiraj al lui Ioan Aurel Pop

Ca o paranteză, nici după aceea nu le-a clarificat. După o lună de la publicarea acelei liste, Ioan Aurel Pop dădea declarații contradictorii referitoare la articolele publicate în reviste ale emigrației române, înainte de 1989, şi care, se presupune, l-au plasat pe acea listă a Securităţii.

Citeşte şi: Declarații contradictorii ale președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, despre articolele publicate în reviste ale emigrației române, înainte de 1989

 

Ancheta internă a CNSAS, anunţată în presă. Sau pusă la cale împreună cu oameni din presă

La câteva zile după publicarea acelei liste de către Mădălin Hodor, în în unele ziare apărea informaţia că CNSAS s-ar fi autosesizat şi ar fi declanşat o anchetă internă care îl viza. Într-un interviu pe care l-am realizat în 18 aprilie – despre geneza demersului său, despre miza acestuia, despre rolul „brigadierilor” în fostul regim şi despre cauzele campaniei furibunde pornite împotriva sa – Mădălin Hodor îmi declara, referitor la această informaţie, că este e vorba despre o campanie începută împotriva lui, imediat după publicarea listei, de Evenimentul Zilei în tandem cu surse din interiorul CNSAS: “Exact în ziua în care Evenimentul zilei anunţa ancheta internă la CNSAS, doi colegi de-ai mei mă acţionau în Comisia de Disciplină. Cei de la Evenimentul Zilei au aflat între timp, tot din aceleaşi surse din CNSAS, şi numele de pe a doua listă, iar chestiunea aceasta îi deranjează. Deci, este încercarea Evenimentului Zilei de a opri publicarea celei de-a doua liste.”

Citeşte şi: Istoric Mădălin Hodor: „La 30 de ani de la Revoluție ar trebui, totuși, să aflăm adevărul despre elitele colaboraționiste și rolul lor”

A doua zi, în 19 aprilie, CNSAS îi suspenda lui Mădălin Hodor acreditarea de cercetător. Asta înseamnă că, pe perioada suspendării acreditării, nu mai are acces la documentele şi informaţiile din arhiva CNSAS, nu mai poate solicita fotocopii după acte, nu mai poate folosi informaţiile din documentele studiate, deci nu mai poate valorifica în niciun fel cercetarea făcută.

 

CNSAS tergiversează răspunsul

Am solicitat preşedintelui CNSAS, Constantin Buchet, să comunice care sunt motivele pentru care Colegiul CNSAS a hotărât suspendarea activității de cercetător şi anchetarea disciplinară a lui Mădălin Hodor şi cine  sunt membrii Colegiului CNSAS care au votat pentru luarea acestor măsuri.

Au trecut aproape două luni din momentul în care am trimis solicitarea şi cel în care am primit răspunsul. Şi fac o paranteză, pentru că e relevant modul în care lucrează această instituţiea statului şi în care tergiversează răspunsul la o problemă cu mari semne de întrebare. Deci, într-o primă fază, nu a fost de găsit mailul (ei susţineau că nu l-au primit, deşi eu aveam confirmarea citirii lui). Apoi au trecut nişte zile până când au răspuns, dar au solicitat prelungirea termenului la 30 de zile (prelungire care nu era justificată de nimic, pentru că răspunsul nu presupunea căutare în arhive, ci doar copierea unui text dintr-un proces-verbal). Au trecut alte zile, cu depăşirea inclusiv a termenului legal de răspuns, până când mi-au comunicat, după ce le-am telefonat, că răspunsul fusese trimis în termen (nu fusese, dovadă că, după ce le-am cerut să-mi retransmită mailul la care făceau referire, mi-au trimis unul nou redactat).

 

Argumentaţia sancţionării se clatină

Revenind la sancţionarea lui Mădălin Hodor. Cum o argumentează CNSAS?

Suspendarea acreditării a fost decisă “în conformitate cu prevederile art. 39 alin. 7 din Hotărârea nr. 2 din 18.12.2008, privind adoptarea regulamentului de organizare şi funcţionare al CNSAS, conform căruia «Colegiul CNSAS poate retrage acreditarea cercetătorilor care utilizează documentele puse la dispoziţie în alte scopuri decât cele exclusive ştiinţifice».” Conducerea CNSAS mai transmite că suspendarea acreditării va fi menţinută până în momentul finalizării cercetării disciplinare, realizată de Comisia de Disciplină din cadrul CNSAS, deoarece Mădălin Hodor este şi funcţionar public în cadrul acestei instituţii.

Ce înseamnă, însă, “scopuri exclusive ştiinţifice”, potrivit textului de lege invocat, adică al art. 39 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al CNSAS? Înseamnă că informaţiile obţinute de cercetători din arhiva CNSAS pot fi folosite în articole, în cărţi, în studii, în conferinţă, în teze de licenţă sau de doctorat.

Deci, Mădălin Hodor a folosit acele informaţii într-un articol, deci cum cere legea, publicat în Revista 22 (unul dintr-o consistentă serie, publicată în ultimii ani) şi, cu toate acestea, este sancţionat prin suspendarea acreditării.

 

Membrii CNSAS care l-au tras pe Mădălin Hodor pe linie moartă

Cine din CNSAS stabileşte, însă, caracterul ştiinţific al unui articol? În funcţie de ce algoritimi şi în baza cărei pregătiri? Sunt aspecte pe care nimeni din CNSAS nu le clarifică. Pentru Colegiul acestei instituţii nici nu par să fi contat. Într-un exces de zel demn de şedinţele de partid din anii la care fac referire şi arhivele pe care le au sub cheie, nouă din cei 11 membri ai acestui Colegiu au decis că lui Mădălin Hodor trebuie să îi fie suspendată acreditarea – deşi legea prevede că este o măsură la care se poate recurge, nu că este obligatorie. Decizia a fost luată de: Constantin Buchet – preşedintele CNSAS, Valentin Blănaru, Dinu Zamfirescu, Sulfian Barbu, Ladislau Csendes, Cazemir Ionescu, Cătălin Precul, Alexandra Toader şi Nicolae Vuvrea.

Pentru o întregire a tabloului, se impun câteva cuvinte despre doi dintre membrii Colegiului CNSAS: Constantin Buchet şi Cazemir Ionescu.

Constantin Buchet a fost ales preşedinte al CNSAS, ca propunere a Guvernului Dăncilă. Acesta a mai fost membru al Colegiului, la începutul anilor 2000, din partea partidului lui Corneliu Vadim Tudor. Presa vremii consemna că, în 2005, a fost nevoit să demisioneze în urma unui scandal public generat de minciuni la care a recurs în apărarea lui Vadim Tudor. E memomrabilă o declaraţie de a sa, din urmă cu 15 ani: „Am căutat ca abordările, poziţiile mele să fie sincrone cu ideologia politică a PRM, în aceste chestiuni legate de istoria contemporană a României”. Deci, sincrone nu cu legea, nu cu ideea de a face lumină, ci cu politica stăpânului, cu  „ideologia politică a PRM”.

Cazemir Ionescu este trimis în judecată în Dosarul Mineriadei, pentru crime împotriva umanității, alături de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Miron Cozma. A fost propus pentru şefia CNSAS, dar împotriva lui, la vot, s-au colaizat reprezentanţii PNL şi ai USR.

Citeşte şi: Ne înving?


Articole din aceeaşi categorie:

1 Răspuns

  1. ilie andrei spune:

    Publicarea articolului, în zilele alegerilor la Academie, probează lipsa oricărei intenţii ŞTIINŢIFICE!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.