Şarlatanii


În România, impostura ni se înfăţişează sub diverse forme, triumfând, chiar jubilând: de la semidoctismul şi competenţa mascate de diplome nemeritate, la plagiate, la CV-uri umflate cu informaţii mincinoase, la false opere ştiinţifice scrise în puşcării. Iată că, de câteva zile, avem un alt caz de şarlatanie – halucinantă – care atinge Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, dar şi ORNISS şi ARACIS.

 

România are în panoplia impostorilor premieri, miniştri, şefi de instituţii, rectori dovediţi ca plagiatori, adică hoţi de proprietate intelectuală. Unii, foarte puţini, au rămas fără titlul de doctor. Niciunul însă nu a fost demis din funcţie după ce i-a fost dovedit plagiatul şi niciunuia nu i-a fost intentat proces care să oblige la returnarea banilor obţinuţi în mod fraudulos în baza diplomei de doctorat obţinute prin furt.

În aceeaşi panoplie se află un ministru cu diplomă în securitate naţională falsă, deşi, probabil, nu singurul caz, dar rezultatele anchetei interne din instituţia care a emis documentul – Colegiul Naţional de Informaţii din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii a SRI – nu se cunosc. În privinţa acestui caz, care a dus la desfiinţarea Colegiului, se păstrează o tăcere adâncă. În plus, nu existat nicio plângere penală din partea conducerii instituţiei – deşi vorbim despre un fals –, deci nu e nimeni vinovat. Ministrului i-a fost retrasă diploma cu care şi-a brodat CV-ul o perioadă de timp şi s-a tras cortina.

Mai găsim în aceeaşi galerie premier impostor care şi-a trecut în CV cărţi care nu sunt de găsit niciunde. Şi un şef SIE aflat în aceeaşi situaţie.

La fel, un director de companie naţională, Transelectrica, ajuns în funcţie cu o diplomă de licenţă falsă. Aici Justiţia a intervenit şi l-a condamnat, în primă instanţă, la închisoare cu suspendare, dispunând şi recuperarea prejudiciului.

Trebuie amintită în context şi frăţia penal-academică, formată din profesori universitari, directori sau patroni de edituri, ofiţeri ai Administraţiei Penitenciarelor, judecători care au pus umărul să facă, în mod fals, din infractori de drept comun – în general corupţii cu ştaif – autori de opere ştiinţifice scrise în penitenciar. Şi asta, doar pentru a-i scoate din puşcărie, în mod ilegal, înainte de termen. Faptele lor fac obiectul unui dosar deschis cu mare tam-tam de DNA, în care nu s-a mai întâmplat nimic de ani şi ani: nici la DNA, nici, ulterior, la SIIJ, unde a fost transferat. După toate indiciile, nu vom avea nici aici vinovaţi.

Iată că, de câteva zile, avem un alt caz de şarlatanie halucinantă. Un impostor, dibuit la vârful Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, şi-a construit cariera, inclusiv cea universitară, pe baza unei diplome de bacalaureat falsificate – omul nu a avut timp să meargă la studii la seral, de care se apucase după 30 de ani, aşa că şi-a făcut rost de un act de absolvire… Laurenţiu Barangă, pe numele său, este un caz elocvent de escrocherie crasă, dublată de o inconştienţă incredibilă. Cu o diplomă de bacalaureat falsificată obţinută în urmă 20 de ani, acesta a reuşit nu doar să obţină diplome de licenţă şi doctorat, ci să devină doctor,  apoi conferenţiar universitar, chiar conducător de doctorate – e adevărat, la universităţi mâna a doua, dar acreditate de Ministerul Educaţiei –, membru ARACIS, adică instituţia care are atribuții în evaluarea programelor de studii și a instituțiilor de învățământ superior, şi chiar să ajungă la vârful unor instituţii importante ale statului: Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) şi Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. A izbutit să ţină ascuns acest “detaliu” şi după ce, în iulie 2016, diploma de bacalaureat i-a fost anulată prin sentinţă judecătorească dată într-un dosar de falsificare de diplome, mai mult, a avut tupeul şi inconştienţa de accepta, de curând, conducerea Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Deşi până în momentul de faţă nu sunt dovedite cârdăşii care implică şefi de instituţii, există semne de întrebare, mai ales legate de conducerea ORNISS, asigurată de aproape 20 de ani de ani, din timpul guvernării Năstase, de Marius Petrescu, acesta fiind şi directorul consiliului doctoral al Universităţii “Valahia”, din Târgoviște, unde Laurenţiu Baranga este conferenţiar şi, de o vreme, conducător de doctorate. Aşadar, a ştiut conducerea ORNISS de acea sentinţă emisă în 2016, care i-a anulat lui Laurenţiu Barangă diploma de bacalaureat? Se pare că da: şefii instituţiei încearcă să se delimiteze de acesta şi transmit – acum, după izbucnirea scandalului – că i-au suspendat contractul individual de muncă, începând cu 1 octombrie 2016, adică la scurt timp după pronunţarea sentinţei , iar din 1 octombrie 2019, contractul a încetat. A făcut însă conducerea ORNISS vreun demers în justiţie pentru actul de înşelăciune comis de Laurenţiu Barangă şi pentru recuperarea prejudiciului? Nu. De ce? Aceste aspecte vor trebui clarificate, la cererea publică a preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Ludovid Orban – rezultatele anunţate urgent, iar eventualii vinovaţi, aflaţi în cârdăşie, deferiţi Justiţiei. Verificările vor trebui extinse şi înspre Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, unde Laurenţiu Barangă a fost numit director la începutul lunii septembrie.

În lipsa unor lămuriri urgente, acest act de impostură va fi decontat politic de premierul Ludovic Orban şi de preşedintele Klaus Iohannis şi, în plus, va risca să decredibilizeze şi ORNISS – instituţie de importanţă strategică, organismul naţional de legătură pentru informaţiile clasificate cu Oficiul de Securitate al NATO – şi Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

 

Articol publicat şi în Revista 22.

 

Update, 14 octombrie 2020: După scrierea acestui articol, am trimis pe adresa conducerii ORNISS o cerere de informaţii, prin care am întrebat:

  • Din ce motiv s-a decis, în octombrie 2016, suspendarea contractului muncă al domnului Laurenţiu Barangă? De ce suspendare şi nu încetare?
  • Din ce motiv s-a decis, în octombrie 2019, încetarea contractului de muncă?
  • Are legătură suspendarea/încetarea contractului de muncă cu decizia instanţei de judecată, emisă în iulie 2016, prin care lui Laurenţiu Barangă i-a fost anulată diploma de bacalaureat, ceea ce a atras după sine anularea tuturor celorlalte diplome de studii pe care le-a obţinut ulterior?
  • Dacă ORNISS a ştiut despre această decizie judecătorească, ce măsuri aţi dispus?

Din răspunsul ORNISS rezultă că şeful instituţiei nu a ştiut de acea sentinţă şi că Laurenţiu Băranga a cerut, în octombrie 2016, intrarea în concediu fără plată pe termen nederminat – fără însă să-l întrebe cineva care este motivul… –, iar în octombrie 2019 a solicitat încetarea contractului de muncă. Situaţia este cu atât mai ciudată cu cât, în cazul bugetarilor, legea (Hotărârea 250/1992) prevede un termen de maximum 90 de zile lucrătoare pe an pentru concediul fără plată, excepţie făcând situaţiile care necesită îngrijirea unui copil de peste trei, ani bolnav ori tratamentul medical al angajatului în străinătate sau interese personale, dar asta „pe durate stabilite prin acordul părților”, situaţie în care, se presupune, angajatorul întreabă angajatul care este motivul solicitării concediului fără plată pe o perioadă atât de lungă.

„În octombrie 2016 persoana în cauză a solicitat, în temeiul art.54 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, concediu fără plată, cu consecința legală a suspendării contractului individual de muncă.
În octombrie 2019, în conformitate cu prevederile art.55 lit.b) din Legea nr.53/2003, persoana în cauză a solicitat încetarea contractului individual de muncă.
Menționăm faptul că instituției noastre nu i-a fost comunicată decizia instanței la care faceți referire.”

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

3 Răspunsuri

  1. Viktor spune:

    Cand esti o simpla propagandista a dreptei politice (semi)-fasciste, sigur ca te ia gura pe dinainte. Scrierea unei lucrari in detentie nu permite „sa iesi mai devreme” ci doar sa ai posibilitatea sa te infatisezi mai devreme in fata unei comisii formate din judecatori (magistrati) care ea (comisia) decide daca iesi sau nu. Si atunci de unde taraboiul? N-aveti incredere in justitia libera si neatarnata politic?

    In al doilea rand, de cand nu mai e vorba de Voiculescu, parca n-am mai auzit nimic despre asta. In schimb vad, in cazul Dragnea ca nici munca cu bratele nu mai e permisa „indezirabililor”. Un nou succes al „democratiei liberale”, nu-i asa?

    • Iată, v-a fost publicat mesajul, deşi sunteţi impertinent şi, din cauza urii (faceţi parte din „selectul” lot cumva?), total pe lângă subiect.
      Altădată să vă asumaţi identitatea reală, când aduceţi acuze. Aşa face orice om care are şi coloană vertebrală, şi argumente. Dumneavoastră păreţi să nu aveţi nici, nici.

  2. Viktor spune:

    Moderare – tot aud cuvantul asta! este „cenzura” in limbaj liberal, nu?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.