O istorie neteologică a Bisericii Ortodoxe Române, din perspectiva lui Oliver Jens Schmitt

Oliver Jens Schmitt. Foto. Radu Sandovici

Ce mai nou volum al istoricului austriac Oliver Jens Schmitt – profesor de istorie sud-est-europeană la Universitatea din Viena şi un foarte bun cunoscător al societăţii şi al politicii româneşti din interbelic până azi – urmărește istoria Bisericii Ortodoxe Române în contextul dezvoltării statului român și a societății românești de la 1918 încoace. Volumul, intitulat Biserica de stat sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918-2023, a apărut de curând la Editura Humanitas.

 

Oliver Jens Schmitt, „Biserica de stat, sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918-2023”, Humanitas, 2023, 460 pagini

„Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române au fost copii ai timpului lor la fel de mult ca politicienii sau intelectualii de frunte. Dar despre BOR se știu foarte puține lucruri. Fără deschiderea completă a arhivelor bisericești, pentru toți istoricii, și fără reliberalizarea arhivelor de stat, trecutul BOR va continua să fie o problemă spinoasă în istoria României. Ca și armata, serviciile secrete sau academia, Biserica se ferește de orice dezbatere în privința propriului trecut, și mai cu seamă în privința acelui trecut care o face contemporană cu patru regimuri politice dictatoriale: carlist, legionar, antonescian, communist”, scrie, în Prefața volumului Biserica de stat, sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918-2023, Oliver Jens Schmitt.

Ca istoric, mai spune el, a ales, o abordare istoriografică mai degrabă decât teologică și a urmărit Biserica Ortodoxă Română în contextul dezvoltării statului român și a societății românești de la 1918 încoace. „E o carte care se referă la BOR ca instituție, care urmărește detaliile împletirii dintre BOR și politică și înfățișează luptele pentru putere din Biserică. Accentul cade în aceste pagini pe relația Biserică-stat-națiune, pe analiza acestei legături care continuă să exercite o influență însemnată asupra țării și a cetățenilor săi.”

Oliver Jens Schmitt (n. 1973) predă istorie sud est europeană la Universitatea din Viena. Temele sale de cercetare privesc, printre altele, fascismul în Europa de Est, cu accent pe România, societățile urbane din estul Mediteranei în secolul al XIX lea, societatea și politica în Imperiul Otoman târziu, evoluțiile socioculturale din spațiul albanez, istoria imperiului maritim al Veneției sau istoria Balcanilor în Evul Mediu târziu.

Între anii 2017 și 2022 a fost președintele Secției de Filozofie și Istorie a Academiei Austriece de Științe. Din 2017 este director științific la Institutul pentru Studiul Monarhiei Habsburgice și al Balcanilor din cadrul Academiei Austriece de Științe.

Printre cărţile sale, traduse în mai multe limbi, se numără: Kosovo: Kurze Geschichte einer zentralbalkanischen Landschaft (Kosovo: Scurtă istorie a unui ținut central balcanic, 2008), Skanderbeg: Der neue Alexander auf dem Balkan (S,kanderbeg: Noul Alexandru din Balcani, 2009, tr. rom. 2014), Die Albaner: Eine Geschichte zwischen Orient und Okzident (Albanezii: O istorie între Orient și Occident, 2012) și, împreună cu Bernd J. Fischer, A Concise History of Albania, 2022. Editura Humanitas a publicat mai multe lucrări ale sale, traduse din limba germană: Corneliu Zelea Codreanu: Ascensiunea și căderea „Căpitanului“ (2018), România în 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie (2018), Balcanii în secolul XX: O istorie postimperială (2022) și Biserica de stat, sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918–2023 (2023).

 

 


Google News icon  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News


Print Friendly, PDF & Email

Alte articole ...

Un comentariu

  1. Valentin Petrescu spune:

    Nu credeam că și aici voi găsi această eroare. Repetați după mine:”Oliver Jens Schmitt este ELVEȚIAN!”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.