Laura Codruța Kovesi în politică. Atenție mare!


Foto: Costi Duma

Revocarea doamnei Kovesi – motivată legal într-un mod (sunt diplomat acum) bizar – din poziția de procuror-șef al DNA a deschis și discuția cu privire la o eventuală (și, din partea unor actanți politici, au spus cu subiect și predicat aceasta, dezirabilă) implicare politică în viața de partid a acestei extraordinare doamne.

 

Întâi și întâi, găsesc că este inevitabilă această, să îi spunem, deschidere – ea este așa fie și numai dacă avem în minte voluptatea cu care mulți politicieni dau repede curs impulsului de a vampiriza performanța și performerii din domenii distincte de politică.

În acest sens, încă nu avem o invitația publică făcută Simonei Halep (probabil că va exista la un moment dat), dar tentative de anexare și de „împărtășire” din imaginea pozitivă a acestei mari sportive au fost deja. Doamna Firea știe foarte bine despre ce este vorba…

Deocamdată, în privința doamnei Kovesi, faptele acumulate în această linie de discuție sunt relativ puține: după un discurs de plecare, impecabil, Laura Codruța Kovesi a spus că se va întoarce în Procuratură; și s-a ținut de cuvânt.

Pe de altă parte, lideri de opinie au proiectat, în diverse grade și scenarii, ipoteza intrării în politică a doamnei Kovesi. De asemenea, un lider de partid i-a adresat invitația deschisă doamnei Kovesi de a se alătura acestui partid, cu perspectiva, probabilă, de a fi candidatul/candidata la Președinția României a acestui partid, în 2019. Până la momentul de acum, acestea sunt liniile mari ale tabloului mare cu privire la scenariul intrării Laurei Codruța Kovesi în politică.

Indiferent ce va fi pe termen scurt și mediu (eu însumi am o ipoteză în această privință), e de bun-simț să listăm (aș spune, mai degrabă, să ne amintim de) câteva idei în legătură cu acest orizont tematic. Elementar, așadar:

a) nu avem nici un semnal concret /direct din partea doamnei Kovesi că ar vrea să își orienteze în acest fel – direct politic – viitorul său profesional;

b) politica este, în mod semnificativ, altă meserie decât job-description-ul profesional din sistemul de justiție;

c) pentru rolul în care – fără voia sa – este distribuită Laura Codruța Kovesi e nevoie de numere mari. Deci, minimal, de carismă, de infrastructură, de partid sau partide puternice în spate, de organizare, de finanțare masivă;

d) experiențele trecute de dislocare din zone profesionale diferite de politica militantă, de partid pot funcționa ca valoare de precedent. Pentru cazurile care au asemănări de familie cu cel al dnei Kovesi, această valoare de precedent nu este chiar încurajatoare. Iată numai trei nume, din zone ideologice diferite: Mircea Geoană, Cristian Diaconescu, Monica Macovei. Toți trei – și nu sunt nici pe departe singurele exemple viabile pentru a ilustra această idee – au eșuat când au făcut pasul către viața de partid.

Poate că în mintea unora chiar există un plan cu Laura Codruța Kovesi în perspectiva marii confruntări electorale de la anul. Nu cred însă că, pentru 2019, e realist și cuminte să fie planul A. Sper să nu fie nici măcar planul B.

Nu exclud, desigur, nici că poate exista situația în care disperarea politică să poarte un nume: Kovesi. Dar nu ar trebui să ajungem chiar acolo. Nu ar fi prea bine.

 

Articol publicat şi pe MarginaliaEtc.

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.