Bastioanele ticăloșiei din România

Bastioanele ticăloșiei din România ultimilor an s-au înălțat cu sprijinul viguros al ticăloșilor din culisele statului paralel cu omul de rând și demnitatea lui, cu sprijinul și complicitatea celor cu masca strâmbă a „onorabilității” pe fața ițită zilnic în emisiuni TV sau în haznalele online ale unor site-uri și podcast-uri în care fermentează și colcăie abjecția absolută care spune „Doamne-ajută”.

Calomnierea la ore de maximă audiență, batjocorirea adevărului oricând verificabil, intimidarea și agresarea verbală pornografică a unor persoane publice care rămân lucid angajate, fiecare în sfera lor profesională, în lupta oricât de inegală cu dezinformarea și manipularea, mințirea, prostirea și ațâțarea programatice ale maselor însetate de bârfă, scandaluri și „sânge”, care văd în marii interlopi repere de „bărbăție” și „realizare”, asaltul mediatic calomnios asupra vocilor publice care rostesc adevărul despre o realitate care ne intră zilnic în ochi, dar și agresarea democrației și statului de drept cu armele populismului zăngănitor care declară că vrea acces la putere „în numele poporului” și desființarea prioritară a unor instituții care sancționează abuzuri, ilegalități sau infracțiuni, aceste manifestări zgomotoase ale răului tolerat și cățărat ca o iederă pe trunchiul țării, dublate de lipsa scandaloasă a reacțiilor și măsurilor ferme, așteptate încă de la nivelul instituțional cel mai înalt față de ceea ce descompune moral și societal Romania ispitită din nou de autoritarismul fascist născut din populism, sunt elemente ce compun tabloul realist și sumbru în care ne mișcăm haotic, ca într-un imens iarmaroc populat majoritar de gură-cască, orbi, hoți, șarlatani, panglicari, foarte tineri pensionari, plagiatori, huligani autodeclarați „scriitori” și… creatori digitali.

Măsura eficacității unei guvernări oneste și raționale e dată, oriunde, nu de goale discursuri dezlânate și amplu gesticulate, ci de claritatea și fermitatea morală angajate în lupta cu răul care asaltează o țară din interior, măcinându-i fundamentele axiologice, educaționale, democratice și judiciare.

Răul triumfă doar acolo unde binele nu mai este răsădit, ocrotit și, alături de adevăr, răspicat mărturisit.