Colecţionarul de servicii speciale


Melania-CIncea1.jpgTragedia aviatică din Apuseni a fost breşa de care premierul Victor Ponta s-a folosit pentru a-şi trece în subordinea directă încă un serviciu special de importanţă majoră, S.T.S., după metoda aplicată, la câteva zile după învestirea Guvernului, în decembrie 2012, în cazul serviciului de informaţii al M.A.I. Acum, visul e pe cale să îi fie îndeplinit de docila majoritate pe care o are în Parlament.

Proiectul de lege care prevede reorganizarea S.T.S. în cadrul M.A.I. – proiect iniţiat de P.S.D. –, a trecut marţi de Camera Deputaţilor, prin adoptare tacită, un procedeu în care dezbaterea e eludată. Motivul invocat pentru recurgerea la adoptare tacită a fost depăşirea termenului de dezbatere, stabilit pentru 20 martie. De ce a fost depăşit nu a explicat nimeni. Cum nu au existat situaţii de urgenţă care să fi dat peste cap programul de vot în Parlament, se deduce că a fost un tertip de-al lui Victor Ponta şi al majorităţii docile din Parlament. Pentru a evita eventuale „de ce”-uri ale Opoziţiei şi intervenţii pe textul de lege. Care nu a mai ajuns în Legislativ în forma anunţată de dl Ponta, în februarie – Serviciul 112 să treacă la M.A.I., iar S.T.S., în subordinea Parlamentului. Nu, acum, S.T.S. trece cu totul la M.A.I., transformat într-o structură condusă de un secretar de stat ajutat de trei subsecretari de stat, numiţi şi eliberaţi din funcţie prin decizia primului-ministru. Q.E.D., aş spune. Aici a vrut dl Ponta să ajungă, aici a ajuns. Nu din prima, însă, şi invocând motive diferite, la fiecare încercare.

La câteva zile după accidentul aviatic din Apuseni, în urma căruia autorităţile care ar fi trebuit să intervină pentru salvarea victimelor ni s-au arătat în toată splendoarea incompetenţei şi indolenţei, Radu Stroe demisiona de la conducerea M.A.I. Nu la so­li­citarea primului-ministru, nici din proprie iniţiativă, ci, cel mai probabil, la presiunea unor voci din P.N.L. A fost momentul în care premierul a rămas fără un om fidel la Interne, ceea ce, în an cu miză electorală majoră, poate fi o pier­dere – dacă ne raportăm la rolul jucat de nişte oameni din M.A.I. la referendumul din 2012. Numirea viitorului ministru de Interne era, însă, la latitudinea lui Crin Antonescu… Aşa că Victor Ponta a vrut să contrabalanseze pierderea, încercând să-şi impună un om loial la S.T.S. Şi a cerut în C.S.A.T. înlocuirea directorului, generalul Marcel Opriş, deşi ştia că nu are argumente indestructibile. Raportul guvernamental, rea­lizat după tragedia aviatică din Apuseni, indica drept responsabilă pentru în­târ­zie­rea cu care s-a intervenit pen­tru salvarea victimelor Romatsa, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, nu S.T.S. Continuând să susţină ineficienţa S.T.S., a anunţat apoi, uitând de caracterul de urgenţă invocat iniţial, elaborarea unui proiect de lege pentru a trece acest serviciu în subordinea M.A.I. Perspectiva numirii la Interne a lui Klaus Johannis – un om fidel d-lui Antonescu – pare să-i fi schimbat planurile. Aşa se face că, în ziua stabilită pentru vot, plenul Camerei Deputaţilor anunţa că amână, la propunerea P.S.D., dezbaterea proiectului privind S.T.S. Dl Ponta venea cu altă propunere: S.T.S., în subordinea Parlamentului. „Domnul Pambuccian mi-a propus, în numele Grupului, ca la proiectul de lege privind S.T.S., să încercăm să găsim în Parlament, o formulă chiar mai bună decât cea propusă de Guvern, şi anume Serviciul 112, care peste tot în lume este la M.A.I., să treacă la Ministerul de Interne, iar S.T.S. să fie sub control parlamentar”, spunea Victor Ponta. Ce conta că nu exista vreun motiv argumentat care să justifice această mişcare, cu câteva luni înainte de alegeri? Mai ales că, potrivit legii de funcţionare, 92/1996, S.T.S. e controlat de Parlament, prin comisiile de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională. Dar – o problemă pentru dl Ponta –, e organizat şi coordonat de C.S.A.T. care numeşte, la propunerea preşedintelui său, funcţie ocupată de şeful statului, conducerea S.T.S.

A urmat o perioadă de tăcere, cu termen stabilit pentru vot, 20 martie, care, cu certitudine, a fost gândit pentru a fi depăşit şi a se ajunge la adoptare tacită. Fără piedici, fără explicaţii, fără eventuale surprize. Şi s-a ajuns la trecerea S.T.S. la M.A.I. – “pericolul Johannis” dispărând între timp – aşa cum şi-a dorit dl Ponta. Care, iată, e pe cale să devină un colecţionar de se­rvicii speciale. S.T.S. e o miză importantă, ce nu putea fi ratată: nu numai că e instituţia care coordonează transmiterea datelor din secţiile de vot către B.E.C, dar are toate bazele de date ale Ministerului Sănătăţii şi ale Ministerului Muncii. Apoi, printr-un joc al imaginaţiei, dacă la S.T.S. ar fi un om şi o echipă care ar accepta să fie parte la o posibilă fraudă la vot, un “scurt-circuit” la momentul oportun ar pu­tea face minuni. Cum sistemul informatizat pro­pus din 2009 de S.T.S., prin a cărui implementare ar putea fi stopată fraudarea alegerilor prin vot multiplu, nu e folosit nici acum, o posibilă fraudă masivă la vot, prin intermediul viilor sau al mor­ţilor, nu e exclusă.

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.