A înțelege mentalitatea comuniștilor români interbelici necesită pătrunderea configurației politice și a valorilor morale ale elitei leniniste originare a PCR. Activiști precum Imre Aladar (Pavel Corneliu), Ecaterina Arbore, Alexandru Buican-Arnoldi, Alexandru Dobrogeanu-Gherea, Elek Köblös, David Fabian, Elena Filipovici, Ștefan...
Cred că din toată această greţoasă şi grotescă poveste, cel mai compromis iese preşedintele Ghinion. S-a aventurat pe terenul de joc, a devenit centru înaintaş pentru una din echipe. După şapte ani în care serviciile i-au făcut nenumărate servicii,...
Paranoia finală a lui Stalin a constat în desemnarea evreilor – în URSS, precum și în Europa Centrală și de Est – drept noii „dușmani ai poporului”, la fel de perfizi și infami precum troțkiștii în anii 1930. Nimeni...
Toți liderii PCR, incluzându-i aici și pe cei care au pierit în timpul Marii Terori staliniste și pe Lucrețiu Pătrășcanu (care mai târziu avea să devină susținătorul unei versiuni mai blânde de „comunism național”), au fost mândri să-și proclame atașamentul...
Era la începutul anului 1983 când Radio Europa Liberă a transmis eseul meu Nicu Ceaușescu și ascensiunea comunismului dinastic în România. Îl cunoșteam bine pe „delfin”: fuseserăm colegi de școală și, câțiva ani, de clasă, între 1958 și 1970....
În decembrie 1920, Gheorghe Cristescu (unul din fondatorii PCR și primul secretar general al partidului) și apropiații săi promiteau rușilor că vor lupta din toată inima, la viitorul congres (cel faimos, din 1921), spre a adopta condițiile impuse de Kremlin....
Comunismul a fost constant prezentat ca un sinonim al speranței, dar visul s-a transformat într-un coșmar: comunismul „nu doar a ucis milioane, dar a răpit totodată speranța” (Omer Bartov). Comunismul s-a fondat pe „o versiune a setei de sacru...
Compararea celor două rușini absolute ale secolului XX, Gulagul și Holocaustul, duce adesea la neînțelegeri și sentimente ofensate în rândul victimelor uneia sau celeilalte dintre aceste monstruozități. Este regretabil, pentru că, de fapt, niciunul din aceste experimente nu va fi vreodată...
Relaxarea politică post-1953, cunoscută și ca perioada „dezghețului”, a deschis o eră a îndoielii și criticismului. Duse erau timpurile certitudinilor absolute dictate de către un presupus infailibil lider suprem. Imagistica totalitară care funcționase timp de mai multe decenii prin...
Amnezia morală a populației este cel mai important aliat al ordinii post-totalitare. Sistemul funcționează câtă vreme minciuna prevalentă este acceptată și tolerată de individ, câtă vreme cetățeanul obișnuit continuă să susțină nonsensul ideologic, deși e conștient că tot acest verbiaj...
Fundamental ateiste, atât comunismul, cât și fascismul și-au amenajat obiectivele politice prin discursuri străbătute de o pretinsă emancipare, acționând ca religii politice menite să elibereze individul de obligațiile moralei și legalității tradiționale. Pentru a apela la terminologia gânditorului politic...
În România stalinistă, între 1949-1951, a avut loc un experiment diabolic menit să transforme cei șase sute de deținuți ai penitenciarului Pitești (toți, studenți arestați pentru activități antiregim reale sau doar imaginate) în „oameni noi”. Metoda, inspirată după câte...
Două sunt trăsăturile care simbolizează natura regimurilor post-totalitare. Mai întâi, aceasta este o ordine autoritară care se reproduce în virtutea unui automatism, și mai puțin prin forme mobilizante, de integrare și control tradiționale. În al doilea rând, principalul aliat al...
Nimeni n-a exprimat mai bine ca dramaturgul și activistul pentru drepturile omului ceh, Václav Havel (1936-2011), pasiunea pentru o politică a adevărului. În timpul Primăverii pragheze, Havel s-a numărat printre acei intelectuali independenți care i-au criticat pe reformatorii de...
Demagogia „inovației politice”, îmbrăcată în jargonul dialectic al „luptei dintre vechi și nou în dezvoltarea socială”, a marcat prima intervenție publică importantă a lui Nicolae Ceaușescu: raportul său politic, livrat la Congresul al IX-lea al partidului (19-24 iulie 1965). ...
Disidența în țări precum România și Bulgaria a trebuit să se limiteze la forme individuale de protest. Cazul matematicianului și activistului pentru drepturile omului Mihai Botez (1940 -1995) este ilustrativ în acest sens. În perioada 1977 – 1987, Botez...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
