Ana Blandiana, Premiul Prinţesa de Asturia pentru Literatură”
Ana Blandiana, una dintre cele mai traduse poete şi scriitoare din România, a fost distinsă joi, 23 mai, cu Premiul „Prinţesa de Asturia pentru Literatură” pentru anul 2024, cea mai mare distincție acordată de Regatul Spaniei. În 2023, premiul i-a fost acordat scriitorului japonez Haruki Murakami.
Juriul apreciază că Ana Blandiana a dat dovadă de o extraordinară capacitate de rezistenţă în faţa cenzurii, considerând-o, totodată, moştenitoarea celor mai strălucite tradiţii literare şi o creatoare unică.
„Îmi este greu să-mi exprim emoţia şi recunoştinţa pentru marea onoare pe care o reprezintă pentru mine acordarea Premiului Prinţesa Asturia, mai ales că – la fel ca întotdeauna când primesc un premiu – nu pot să nu-mi amintesc de gândul lui Platon care recomanda încoronarea poeţilor cu lauri şi alungarea lor din cetate. Dar dacă pentru mine poezia este de fapt o cale spre cetate, o cale de a rămâne, o cale de a însoţi suferinţa altora?! Vă mulţumesc pentru ecoul pe care prestigiosul dumneavoastră premiul îl va da ideilor mele şi poemelor mele şi care îl va amplifica în conştiinţa cititorilor spanioli din întrega lume”, a transmis Ana Blandiana.
Candidatura Anei Blandiana la acest premiu propusă de către Universitatea din Salamanca unde este și Doctor Honoris Causa a obținut Premiul Prințesa de Asturia cea mai mare distincție acordată de Regatul Spaniei.
Premiile Prinţesa de Asturia, decernate în fiecare an de Fundaţia prinţesei moştenitoare a Spaniei, sunt însoţite de un cec în valoare de 50.000 de euro. Acest premiu se atribuie în opt categorii: arte, literatură, ştiinţe sociale, comunicare, ştiinţe umaniste, cooperare internaţională, cercetare ştiinţifică şi tehnică, sport.
Ana Blandiana (numele literar al Otiliei-Valeria Coman, căsătorită Rusan) este născută la Timişoara, la 25 martie 1942. Este absolventă de Filologie romanică, licenţiată a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj. A avut burse de studii la Iowa University (SUA), Heidelberg Universität, DAAD Berlin.
Prima carte de poezie, Persoana întâi plural, a publicat-o în 1964, iar cel mai recent volum de poezie este Integrala poemelor, publicat în 2023. În cei aproape 50 de ani de la debut a publicat în jur de 30 de volume de poezie. Este, de asemenea, autoarea mai multor cărţi de eseuri – printre care Calitatea de martor, 1970, 2003; Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975; Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978; Coridoare de oglinzi, 1983; Autoportret cu palimpsest, 1985; Oraşe de silabe, 1987; Geniul de a fi, 1998; Ghicitul în mulţimi, 2000; Cine sunt eu?, 2001; A fi sau a privi, 2005; O silabisire a lumii, 2006; Spaima de literatură, 2004, 2010; Fals tratat de manipulare, 2013; Istoria ca viitor, 2017 şi a unor cărţi de proză: Cele patru anotimpuri, 1977, 2001, 2011 – nuvele; Proiecte de trecut, 1982, 2011 – nuvele; Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 – roman; Imitaţie de coşmar, 1995 – nuvele; Oraşul topit şi alte povestiri fantastice, 2004 – nuvele; Povestiri fantastice, 2016 – nuvele.
Cărţile sale de poezie şi de proză au apărut în traducere, începând din 1982, la prestigioase edituri din Polonia, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, Estonia, Suedia, Norvegia, Ungaria, Franţa, Olanda, Bulgaria, Letonia, Albania, Serbia, Slovenia, Macedonia, China, Coreea de Sud.
A avut interdicţii de publicare între anii 1959 – 1964, în 1985 și între 1988 – 1989.
Pe parcursul carierei a primit o serie de premii literare, printre care: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, în 1969, Premiul pentru poezie al Academiei Române, în 1970, Premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, în 1982, Premiul Internaţional „Gottfried von Herder“, Viena, în 1982, Premiul Naţional de Poezie, în 1997, Premiul „Opera Omnia“, în 2001, Internaţional „Vilenica“, în 2002, Premiul Internaţional „Camaiore“, în 2005, Premiul Special „Acerbi“, în 2005, Premiul „Poetul European al libertăţii“, în 2016, Premiul Canadian pentru Poezie „Griffin”, în 2018, și Struga, în 2019.
În 1990, Ana Blandiana reînfiinţează PEN Clubul Român, al cărui preşedinte devine. Este unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, pe care o conduce între 1991 şi 2001. Fondator şi preşedinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, de la Sighet. Membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé“ şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).
Preşedintă de onoare a PEN Clubul Român, Ana Blandiana este membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé”, a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO) şi a Uniunii Scriitorilor din România. Din 1994 este membru fondator şi preşedintă a Fundaţiei Alianţa Civică, o mişcare apolitică al cărei scop este atenuarea consecinţelor a peste 50 de ani de comunism românesc, şi fondatoarea fundaţiei Ana Blandiana şi Romulus Rusan.
Recomandări de lectură:
- Ana Blandiana: „Adevărul câștigă implacabil teren, chiar dacă nu mai are cui să facă dreptate”
- Ana Blandiana: „După trei decenii de alegeri libere, partidul provenit din Partidul Comunist domină țara”
- Ana Blandiana: „În ultimii doi ani am avut sentimentul că istoria poate face marşarier”
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News