“Albirea” doctorilor plagiatori pe model OUG13

Profitând probabil de faptul că atenţia lumii este îndreptată spre războiul din Ucraina, spre modul în care este gestionată criza refugiaţilor, în Parlament este pregătită, pe sub masă, aministierea doctorilor cărora le-ar fi dovedite plagiatele în tezele de doctorat susţinute până în anul 2011.

Un grup de interese pentru protejarea doctorilor plagiatori pare că şi-a luat purtător lance un deputat necunoscut opiniei publice – care, aşadar, nu atrage atenţia nimănui –, Cătălin Zamfir Manea, afiliat Grupului Minorităţi din partea Partidei Romilor, pentru a modifica Legea Educaţiei Naţionale, printr-un tertip parşiv. Poate că nu este întâmplător faptul că deputatul Cătălin Manea este iniţiator al acestei modificări a Legii Educaţiei, el fiind absolvent, în anul 2021, al unui curs postuniversitar de Securitate şi bună guvernare, la Colegiul Naţional de Apărare din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti – universitate care s-a confruntat, în ultimii ani, cu scandaluri de plagiat al tezelor de doctorat, la fel ca Academia Naţională de Poliţie sau Academia Naţională de Informaţii a SRI.

Paragraful care ar urma să modifice art. 170 din Legea Educaţiei şi care ar amnistia plagiatele din tezele susţinute până în  2011 a fost ascuns practic într-un proiect de lege care vizează educaţia preşcolară în comunităţile defavorizate. Acesta a ost introdus după ce proiectul primise avizul Comisiei pentru Învăţământ şi al Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte şi Problemele Minorităţilor Naţionale şi aştepta să intre la vot. Intempestiv şi fără explicaţii, textul legislativ a fost întors, în 1 martie, la Comisia pentru Învăţământ, condusă de Natalia Intotero, fost ministru al Românilor de Pretutindeni în Guvernul Ponta, fiindu-i adăugat acest amendament privitor la “albirea” plagiatorilor. Nu a mai fost supus la vot în Comisie – aşa cum cere legea –, ceea ce nu a împiedicat menţionarea lui în raportul final, şi a fost trimis la vot în Camera Deputaţilor. Cum această manevră – croită după tiparul OUG 13, votată de Guvernul Grindeanu, noaptea ca hoţii – a fost observată ieri (de Antonia Pup, coordonator advocacy la Societatea Academică din România), votul în Parlament, pe textul legii, a fost momentan amânat.

Această modificare a Legii Educaţiei se pliază – ce coincidenţă!… – pe un deziderat mai vechi al însuşi ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, care şi el a încercat să le ofere imunitate plagiatorilor. Prima decizie majoră în sistemul de educație luată de Sorin Cîmpeanu, în acest cel de-al doilea mandat al său, a vizat, în vara anului trecut, modificări aduse Regulamentului de funcţionare a CNATDCU și Metodologiei privind soluţionarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat. Dar nu pentru a înăspri legislația, nu pentru a înlesni deconspirarea plagiatorilor și pentru a elimina cât mai mulţi dintre ei din rândul doctorilor, nu pentru a mai curăța din impostura academică, ci pentru a le oferi portițe de salvare în fața perspectivei de a-și pierde titlurile. Probabil, o decizie luată în directă legătură cu faptul că în analiza CNATDCU, în așteptarea verdictului oficial – care, în cazul unora, se trenează de ani de zile, mult peste termenul legal – se află și tezele de doctorat ale unor doctori celebri și bine poziționați în instituţii din sistemul de securitate şi apărare, deconspirați de presă ca plagiatori. În urma scandalului public, a reacţiei unui număr mare de profesori universitari, academicieni, intlectuali publici, ministrul Cîmpeanu a fost însă nevoit să renunţe la aceste modificări, fapt care nu îl creditează cu bună-credinţă, pentru că ceea a făcut Sorin Cîmpeanu în vara anului trecut a fost o recidivă. În formă agravantă. În  2012, ca secretar general al CNATDCU, infirma verdictul de plagiat din teza de doctorat al premierului de atunci Victor Ponta. În 2014, ca ministru al Educaţiei în Guvernul Ponta, emitea o OUG 94 pentru modificarea Legii Educaţiei, care să le confere titularilor titlului de doctor – adică lui Victor Ponta, cu dedicaţie – dreptul să renunţe la el. Apoi, în 2015, prin intermediul Consiliului Naţional de Etică, organism care i se subordona, Sorin Cîmpeanu a încercat să-l “albească” pe generalul Gabriel Oprea, doctor plagiator şi el, în a cărui Academie de Științe ale Securității Naționale intrase ca membru.

Acest proiect legislativ trebuie urmărit cu mare atenţie – azi, în Camera Deputaţilor a fost votată retrimiterea lui la Comisia pentru Învăţământ. Pericolul de a trece în forma aceasta este însă mare. Pentru că miza iniţiatorilor şi a grupului de interese din umbra lor este foarte mare dacă ne gândim că, din 1990 până în anul 2011 au fost susţinute aproape 40.000 de teze de doctorat. Şi că destule sunt plagiate, iar unele au ca autori politicieni, militari, magistraţi, ofiţeri din servicii speciale care trebuie protejaţi, care trebuie să rămână cu titlul de doctor în cazul unei eventuale descoperiri a plagiatului lor.

Citiţi şi:

• Avocat al doctorilor plagiatori în „România educată”
• Datele legate de teza de doctorat şi de cărţile ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, nu sunt informaţii de interes public

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News