Victor Ponta: „Baronii au fost blestemul PSD-ului”


Fost preşedinte al PSD, fost premier numit de PSD, fost prezidenţiabil susţinut de PSD, Victor Ponta – devenit „alergic” la baronii de partid şi unul dintre cei mai vehemenţi critici ai actualului lider social-democrat –, construieşte acum alternativa la PSD. Un partid pe care îl vede „capturat şi manipulat”, dar cu care nu exclude o alianţă, însă nu în formula actuală.

L-am invitat la un dialog despre actualul său proiect politic, despre PSD, atât sub conducerea lui Liviu Dragnea, cât şi a sa, despre baronii de partid, despre greşeli pe care le-a făcut cât a condus PSD şi Guvernul, despre episoade sau decizii controversate din cariera sa politică la vârf, care au generat temeri faţă de o posibilă schimbare a parcursului strategic al României.

 

 „Ideea de acum, de totală impunitate pentru fapte de corupţie şi de distrugere a instituţiilor anticorupţie este greşită”

CV Victor Ponta

Prim-Ministru, Guvernul României – mai 2012-noiembrie 2015

Deputat în Parlamentul României – 2004 – prezent

Ministru delegat pentru Relaţia cu Parlamentul – decembrie 2008-octombrie 2009.

Ministru delegat pentru Controlul Implementării Programelor cu Finanţare Internaţională şi Urmărirea Aplicării Acquis-ului Comunitar – martie 2004-decembrie 2004.

Președinte al Fundaţiei „Black Sea Regional Cooperation Projects 2020”

Sursă CV: Pro România

Domnule Victor Ponta, aţi anunţat construcţia unei alternative la PSD, pe care îl numiţi un partid „capturat şi manipulat de un grup radical populist, antieuropean şi antireformist, cu mentalitate şi comportament mafiot”. Ce va fi altfel în politica partidului Pro România faţă de politica PSD sub preşedinţia dumneavoastră?

Voi continua lucrurile bune pe care le-am făcut atunci – am încercat să modernizez PSD-ul, să aduc oameni noi, care acum sunt alături de mine, vezi Ioana Petrescu, Nicu Bănicioiu, oameni care sunt din alte generaţii şi cu o altă pregătire profesională. Ceea ce nu am reuşit cât am fost la PSD a fost să scap de baroni. Dar Pro România nu va avea baroni locali, ceea ce e foarte important.

 

Dar când aţi condus PSD şi Guvernul, i-aţi apărat de Justiţie pe baronii cu probleme judiciare, punându-vă în cap electorat, parteneri externi ai României. Unora dintre ei li s-a dovedit ulterior vinovăţia, fiind deja condamnaţi.

Atenţie! Nici atunci când am fost eu inculpat nu am schimbat nicio lege, după cum ştiţi foarte bine. Codul Penal pe care îl acuză toţi a intrat în vigoare în perioada guvernării mele. Deci, nu am schimbat legi pentru ei şi nu am afectat activitatea Justiţiei.

 

Aţi avut, totuşi, tentative de schimbare a legilor justiţiei în favoarea celor cercetaţi. De exemplu, în „marţea neagră”, din decembrei 2013.

Nu, atunci a fost vorba despre altceva. Dacă nu mă înşel, era o chestiune legată de partea de incompatibilităţi şi de abuz în serviciu; după cum aţi văzut ulterior, Curtea Constituţională l-a reglementat. Dar evident că au fost abuzuri în Justiţie. Eu m-am dus trei ani la rând la Înalta Curte, am fost achitat, dar nu s-a schimbat vreo lege pentru mine, nu s-a aplicat vreun regim special.

Pe de altă parte, ideea de acum, de totală impunitate pentru fapte de corupţie şi de, practic, distrugere a instituţiilor anticorupţie este greşită. Nu-mi place de doamna Kovesi, pentru că a greşit foarte mult, dar ideea de a nu mai avea instituţii care luptă împotriva corupţiei e greşită şi se şi vede de altfel că avem din nou o creştere a corupţiei instituţionalizate, pe care nu am mai avut-o de foarte mulţi ani.

 

„Marea mea nerealizare în cei cinci ani de leadership al  PSD e că nu am reuşit să schimb partea de structură în partid”

Spuneaţi de baroni, pe care nu îi primiţi în Pro România. În ce constă toxicitatea lor într-un partid şi cum v-a afectat pe dumneavoastră, direct, relaţia cu ei?

Vă aduceţi aminte dezbaterea cu dl Iohannis? Domnia sa nu a spus că eu sunt corupt. Dădea nume: Dragnea, Oprişan, Nicuşor Constantinescu. Sunt genul de oameni politici care controlează – prin nişte metode folosite în politică – câte un judeţ, voturile de acolo, folosesc sărăcia unor oameni sau lipsa de coloană vertebrală a altora şi controlează voturile. Pe de o parte, sigur, nu poţi să faci politică dacă nu câştigi voturi, pe de alta – şi cred că asta a fost marea mea nerealizare în cei cinci ani de leadership al  PSD, am schimbat partea de Guvern, dar nu am reuşit să schimb partea de structură în partid.

 

De ce nu aţi putut să-i dislocaţi? De ce s-au mai regăsit pe listele electorale?

Timp de cinci ani au fost cumva două echipe PSD: echipa lui Ponta, cu cei mai tineri, oameni de la organizaţia de tineret, oameni veniţi din afară, şi echipa lui Dragnea, cu liderii locali, cei care ştiu să gestioneze şi să aducă voturi. Nici ei nu au putut fără mine, dar nici noi nu am putut să ne detaşăm de ei, pentru că ne spuneau de fiecare dată: „Noi suntem cei care aduc voturi şi fără noi nu puteţi avea Guvern”. Până la urmă, ăsta a fost blestemul PSD-ului.

Mă întrebaţi de Pro România. Da, vreau să schimb. Ştiţi vorba aia, mai bine porneşti ceva de la zero decât să iei o casă veche şi să o repari.

 

Deci, dacă vine un baron PSD şi cere să intre în partid…

Au fost. Şi le-am spus foarte clar: „Nu”.

Eu nu zic că în perioada în care am condus PSD a fost totul perfect. Am făcut destule greşeli. Cred, însă, sincer în toate acele idei de guvernare – că nu guvernezi doar pentru cei care te-au votat, ci guvernezi pentru toată lumea. Văd că acum Dragnea duce PSD într-o zonă antieuropeană, xenofobă. E normal să ai grijă de categorii defavorizate, dar trebuie să faci lucrurul acesta serios şi sustenabil, altfel, dacă tot promiţi pensii şi salarii şi nu ai bani să le plăteşti, e populism.

În plus, la Pro România e ideea de promovare a unor oameni pe criterii de competenţă, nu de obedienţă. În acest moment, şi în Guvern, şi la nivel local, criteriul principal de selecţie care primează este obedienţa faţă de dl Dragnea.

 

“În PSD au fost două echipe: a mea şi a lui Liviu Dragnea”

În ultima vreme aţi luat atitudine frecvent împotriva derapajelor lui Liviu Dragnea. Totuşi, Dragnea cel de acum nu e acelaşi cu cel pe care l-aţi cunoscut, care a fost secretar general al PSD, cu care aţi lucrat în campanii electorale?

El a fost şeful de campanie şi al meu, şi al lui Mircea Geoană şi nu sunt convins nici în cazul lui Mircea Geoană, nici al meu dacă chiar şi-a dorit să câştigăm. Dar asta e o altă discuţie…

V-am spus, în PSD au fost două echipe, tot timpul.

 

„PSD acţionează împotriva interesului său de partid şi tace complice”

Vorbiţi despre un PSD „capturat şi manipulat” Chiar credeţi că e captiv? S-ar spune că se simte reprezentat de astfel de oameni. Liviu Dragea a fost ales preşedinte, iar în primăvară, PSD i-a validat eşalonul doi de Putere, pe care îl alesese dl Dragnea.

Acum PSD acţionează împotriva interesului său de partid. Tot ceea ce face în acest moment – bătăi de stradă, bătăi cu protestatarii, modul în care gestionează pesta porcină, modul în care se comportă în Parlament – este împotriva interesului PSD, este în interesul personal al lui Dragnea. O organizaţie care acţionează împotriva propriului său interes pierde voturi foarte multe şi devine ţinta urii publice. Este o organizaţie captivă.

 

Eu mă refer la faptul că o bună parte din partid dacă nu aplaudă politica staff-ului PSD, măcar consimte tacit la ea. Câţi i-au cerut public demisia lui Liviu Dragnea după Jandarmeriadă, de exemplu?

A fost doamna Andronescu, după aia a fost doamna Firea. De aplaudat are câţiva oameni ai lui care o fac: Codrin Ştefănescu, Olguţa Vasilescu, în general oameni din PRM, Liviu Pleşoianu. Ceilalţi tac în complicitate.

 

Nu e la fel de toxică această tăcere complice?

Ba da, asta am şi spus. Şi ăsta e singurul lucru pe care eu îl reproşez PSD, faptul că, din comoditate, din interese mai mult sau mai puţin personale sau din teamă, tace. E o tăcere complice, categoric.

 

„Cu PSD vom putea fi aliaţi în măsura în care nu se schimbă doar un om, Dragnea, ci direcţia”

Dacă PSD va avea o altă conducere, în 2019, luaţi în calcul o alianţă electorală?

Da, dacă se schimbă echipa de conducere şi direcţia în care a pornit acum PSD, o direcţie populist-peremistă. În mod natural, Pro România nu va fi aliată cu PNL sau USR. Putem vota în Parlament, alături de ei, anumite lucruri; am şi semnat împreună sesizarea la CCR , legată de Fondul Suveran, dar aliaţi politici nu suntem, pentru că nu avem aceleaşi concepţii despre politică. Cu PSD vom putea fi aliaţi în măsura în care nu se schimbă doar un om, Dragnea, ci direcţia.

 

„Dacă se doreşte trecerea moţiunii de cenzură, singura variantă realistă este numirea unui alt Guvern PSD”

În Planul pentru salvarea României, pe care l-aţi redactat zilele trecute, vorbiţi, printre altele, despre iniţierea unei moţiuni de cenzură împotriva „Guvernului Dragnea-Dăncilă” şi pledaţi pentru menţinerea unui Guvern PSD, partid care a câştigat alegerile. De ce s-a ţinut cont de acest algoritm şi în 2012, după ce aţi dat jos Guvernul Ungureanu, că doar PDL câştigase alegerile în 2008?

În primul rând, PDL nu a câştigat alegerile în 2008, ci a reuşit să facă o majoritate cu UNPR-ul. Apoi, cel care m-a desemnat a fost chiar Traian Băsescu, după căderea Cabinetului Boc. Când am fost la consultări, şi l-a desemnat pe dl Ungureanu, dl Băsescu a şi zis: „Le-am propus să facă ei Guvernul şi m-a refuzat Ponta”. După ce a căzut şi Guvernul Ungureanu, nu mai puteam să refuzăm. Oricum, era foarte clar că, în acel moment, că USL avea un sprijin popular uriaş, avea o echipă pregătită. Noi din 2011 lansasem politicile USL, miniştrii inclusiv. Eram pregătiţi de guvernare. Că a fost în aprilie şi nu în toamnă a fost un context, dar noi eram pregătiţi şi aveam şi un suport popular, care a fost confirmat.

În acest moment, PNL, USR nici nu au un suport popular evident, nici nu au un program politic şi nu au oamenii pregătiţi. Care e echipa lui Ludovic Orban? Cel mai important lucru este dacă se doreşte în mod realist trecerea moţiunii de cenzură. Dacă se doreşte, realist vobind singura variantă este să se spună: „Suntem de acord cu un alt Guvern al majorităţii actuale, dar cu nişte oameni care să revină pe o agendă normală.” Dacă se va susţine în continuare ceea ce am văzut că a susţinut şi azi (12 septembrie – n.r.) dl Orban, să plece Guvernul Dăncilă să vină Guvernul Orban, nu va trece nicio moţiune de cenzură. Aţi văzut şi azi (12 septembrie – n.r.), la moţiunea simplă, la Carmen Dan, a fost un eşec lamentabil.

 

Referitor la primul Cabinet Ponta din 2012, Liviu Dragnea a declarat, zilele trecute, că dumneavoastră împeună cu George Maior i-aţi stabilit componenţa. Cum comentaţi?

Dragnea a mai minţit o dată pe chestia asta, iar atunci au ieşit şi Crin Antonescu, şi Daniel Constantin, şi Eduard Hellvig, care erau atunci de faţă, şi au spus că minte. A lăsat subiectul trei, patru luni, după care a minţit din nou. Dragnea minte nonstop, împotriva evidenţei. Atunci am fost cinci oameni: eu, Dragnea, Antonescu, Hellvig şi Daniel Constantin şi am avut un conflict de câteva ore legat de faptul că nu l-am pus pe el ministru de Interne. Discuţia a fost purtată de-a lungul unei zile întregi, la mine acasă.

 

Zicea că nu aţi căzut de acord seara, iar a doua zi dimineaţă i-aţi anunţat care era stabilit deja Guvernul.

Nu. Repet, Dragnea minte. Până la urmă, faptul că Dragnea minte devine un lucru atât de evident… E ca şi cu criminalii care îl fugăresc pe la hotel…

Repet, Guvernul acela îl aveam pregătit din 2011, de când am anunţat şefii de departamente la USL. Singura condiţie personală pe care eu am pus-o la formarea acelui Guvern  – pe care a acceptat-o şi Crin Antonescu şi Daniel Constantin – a fost ca, până la alegeri, la Finanţe să fie Florin Georgescu; şi a fost o decizie foarte bună, exista un acord cu FMI şi cu Banca Mondială, eram în recesiune şi atunci Florin Georgescu m-a ajutat enorm.

 

„Adevărata luptă împotriva corupţiei constă într-un DNA ce trebuie să facă anchete, indiferent de cine e vorba, şi să nu devieze de la lege”

În acelaşi Plan pentru salvarea României vorbiţi despre asigurarea cadrului necesar pentru „adevărata luptă împotriva corupţiei”. În ce constă „adevărata luptă”?

Constă într-un DNA care trebuie să facă în continuare anchete, indiferent de cine e vorba, să trimită în judecată, să obţină condamnări pentru înalţi oficiali care sunt corupţi – sunt fost procuror şi cred în chestia asta – şi într-un DNA în care oameni gen doamna Kovesi să nu devieze de la lege şi să intre practic în politică. Ce s-a întâmplat la DNA Ploieşti, cu faimoşii Portocală şi Onea şi aşa mai departe, ce s-a întâmplat cu dosarele lui Tăriceanu, al meu, al altora, care am fost achitaţi în unanimitate de către judecători, acelea au fost nişte abuzuri care nu trebui să se repete.

 

Aveţi dreptate, dar acelea nu sunt, totuşi, emblematice pentru DNA.

Nu vi se pare că domnul Tăriceanu şi cu mine suntem cazuri emblematice? (Râde) Sigur, dvs puteţi vorbi cantitativ. Eu vorbesc de faptul că, în cazul meu, s-a început urmărirea penală în ziua în care se depusese moţiunea de cenzură de către Opoziţie, pentru ceva ce se întâmplase în urmă cu zece ani; apoi, trei judecători de la Înalta Curte au decis că sunt nevinovat.

Şi nu e vorba doar de mine – dar eram, totuşi, prim-ministru în funcţie, iar dl Tăriceanu era preşedintele Senatului. Dosarele penale începute în timpul campaniei din 2014, la Ploieşti, care nu s-au terminat niciodată, evident că aveau legătură cu campania electorală. Dacă nu acceptăm că s-au întâmplat acele abuzuri, îi dăm apă la moară lui Dragnea, care spune că în toată justiţia au fost abuzuri. Orice analiză corectă trebuie să vadă şi lucrurile bune, şi lucrurile rele.

Cantitativ, exista Stalin care spunea că decât să scape unul vinovat, să intre o sută de nevinovaţi la închisoare. Democraţia spune invers. Sunt convins că dumneavoastră sunteţi de acord cu partea democratică…

 

„Nu ar fi trebuit să candidez în 2014. Nu am avut experienţa necesară”

În privinţa perioadei în care aţi condus PSD şi Guvernul României aveţi ceva să vă reproşaţi?

1000 de lucruri. Nu am avut experienţa necesară, am ajuns foarte repede şi lider al PSD, şi premier şi am luat decizii greşite de multe ori. Dar nu cred că există vreo guvernare, vreun lider politic care să ia numai decizii bune. Nu ar fi trebuit să candidez în 2014. Am avut o presiune din partea partidului. Eu îmi doream să îmi termin mandatul de prim-ministru, să învăţ, să cresc, să prind experienţă. Dar e o decizie personală, pe care am plătit-o personal.

În guvernare, m-am mai împiedicat, am mai greşit lucruri, le-am reparat după aceea. Ar fi trebuit, de exemplu, să fac Codul Fiscal mai repede. Dar per total – asta e evaluarea mea – cred că am fost o guvernare stabilă şi eficientă şi e un lucru pe care îl acceptă şi cei care nu m-au votat  sau nu votează PSD.

 

„Dragnea negocia, din septembrie, cu Iohannis să-mi retragă sprijinul politic, cu condiţia să-l pună pe Dâncu prim-ministru”

Guvernarea Ponta s-a terminat cu episodul Colectiv. Susţineţi ideea acreditată de voci din PSD, că a fost o tragedie provocată pentru a vă înlătura de la putere?

Nu. Este o manipulare din sens invers. Şi dl Iohannis a manipulat acea tragedie, spunând „Corupţia ucide”, deşi în niciun caz nu avea treabă Guvernul cu ce s-a întâmplat acolo. Acum, cei de la PSD manipulează în sens invers. A fost o tragedie cumplită, a fost un moment absolut justificabil de tensiune acumulată în societate, iar eu cred că am procedat corect demisionând, pentru că acea tensiune trebuia eliminată. În niciun caz nu sunt Dragnea sau Carmen Dan să pun jandarmii să bată omenii care manifestă în faţa Guvernului, în niciun caz nu cred că, dacă plec eu din funcţie, se termină cu România. Dacă vrei să fii om politic, îţi asumi şi momente pe care le decontezi personal. Chiar dacă niciun om raţional nu poate spune că a fost vina lui Ponta ce s-a întâmplat într-un club, politic vorbind – şi asta înseamnă politică democratică –, demisia unui om politic detensionează nişte lucruri care se întâmplă în societate, chiar dacă nu e direct responsabil. Şi, încă o dată, cred că am făcut ceea ceea ce trebuia să facă un om politic care e interesat de o viaţă normală, într-o ţară normală. Nu regret demisia. Nu a fost un gest uşor, dar am făcut ce trebuia.

 

De ce demisia a fost anunţată nu de dumneavoastră, ci de Liviu Dragnea?

El negocia din septembrie cu Klaus Iohannis, spunând că-mi retrage sprijinul politic, cu condiţia să-l pună pe Vasile Dâncu prim-ministru. Dl Iohannis nu i-a promis acest lucru. Când Dragnea a aflat de la mine că demisionez, a încercat să negocieze din nou cu Klaus Iohannis şi primul nume să fie Dâncu. Iohannis nu a marşat la ideea asta, dar i l-a pus pe Dâncu viceprim-ministru şi ministrul Dezvoltării Regionale, adică acolo unde îl interesa pe Liviu Dragnea. Acest minister este puşculiţa lui politică.

 

„În 2012, a fost un conflict politic”

Dacă ar fi să repetaţi un scenariu politic similar celui din 2012 – când s-a vorbit intens despre o tentativă de lovitură de stat – aţi face-o?

Asta cu lovitura de stat fost o minciună. Ca şi acum.

 

Dar e o diferenţă între ceea ce e acum – un protest de stradă neasumat politic, care nu a vizat schimbarea ordinii constituţionale, cum se spune – şi ceea ce a fost în 2012, când mutările la vârf au fost făcute de o parte a clasei politice.

Şi din punctul meu de vedere sunt diferite, dar este o mare minciună să spui şi referitor la 2012, şi la 2018, că e lovitură de stat. Nu a dat nimeni lovituri de stat în România, după 89. În 2012, a fost un conflict politic – era inevitabil să se ajungă la această bătălie între Traian Băsescu şi USL – care a fost soluţionat cum a fost de CCR, dar noi atunci am respectat decizia CCR, deşi aveam majoritate absolută.

 

Dar până la a ajunge la referendum au fost nişte paşi, care au dus în direcţia asta: înlăturarea preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, schimbarea Avocatului Poporului, singurul care putea ataca la CCR ordonanţele Guvernului, trecerea Monitorului Oficial din subordinea Parlamentului în cea a Secretariatului General al Guvernului, pentru modificarea rapidă de legi, încercarea de îngrădire a prerogativelor CCR pentru ca această instituţie să nu se mai poată pronunţa asupra deciziilor luate de Parlament.

Foarte democratic, din moment ce referendumul este prevăzut în Constituţie şi din moment ce au venit şapte sau opt milioane de oameni la vot. În acelaşi timp, repet, dacă CCR a decis altfel, noi am jucat după regulile constituţionale.

 

„Nu am ştiut de Vocea Rusiei”

Cum explicaţi faptul că USL a fost susţinută mediatic de Vocea Rusiei, canalul oficial al Kremlinului, care şi-a deschis o secţiune în limba română în iunie 2012, deci la o lună după ce USL a ajuns la putere, şi a închis-o în decembrie 2014, după ce prezidenţialele fuseseră câştigate de Klaus Iohannis?

Habar nu am de aşa ceva. E prima dată când aflu acest lucru.

 

Dumneavoastră nu aţi ştiut de Vocea Rusiei până acum?

Nu. Eu ştiu că există în România un singur canal oficial al Rusiei, Sputnik, şi ştiu că în fiecare zi sunt un personaj negativ acolo, ceea ce mă bucură foarte tare.

 

Eu vorbesc de perioada în care eraţi un personaj pozitiv, la Vocea Rusiei.

Vedeţi, se schimbă lucrurile.

 

Aţi avut parlamentari ai PSD care colaborau cu Vocea Rusiei, cu articole antioccidentale, antiamericane.

La cine vă referiţi?

 

La Bogdan Diaconu, de exemplu.

Vă reamintesc că pe dl Bogdan Diaconu eu l-am exclus din PSD.

 

Şi nu aţi ştiut de această colaborare?

Nu. Nu am auzit niciodată până acum.

 

„Nu a cerut premierul chinez înlăturarea drapelului UE din Parlamentul României”

Un alt episod care a ridicat semne de întrebare în privinţa unei posibile orientări strategice a Puterii dinspre Vest spre Est…

A fost o demagogie, o propagandă mincinoasă.

 

… a fost înlăturarea drapelului UE din Parlamentul României, la cererea premierului chinez, în timpul Forumului China-Europa Centrală şi de Est.

Nu a cerut premierul chinez. Asta e o minciună.

 

Dar nu a dezminţit nimeni oficial această informaţie ce a fost publicată în aproape toată presa.

Pentru că e foarte greu să dezminţi toate prostiile care apar.

 

Era, totuşi, o chestiune gravă.

Nu, nu era o chestiune gravă, era o prostie. Premierul chinez şi protocolul chinez nu au participat în niciun fel la organizarea întâlnirii 16+1. Ceea ce ştiu sigur este că în grupul ţărilor 16+1, care s-a întâlnit şi anul acesta, la Sofia, sunt ţări membre ale UE şi din afara ei, iar Comisia Europeană nu este reprezentată în acest grup. Dar altfel, sigur când apar o mie de trăznăi, dezminţi 500, dar nu poţi să le dezminţi pe toate. Nu am auzit niciodată povestea asta pe care mi-o ziceţi, aşa cum nu am auzit-o pe cea cu Vocea Rusiei şi, zău, credeam că sunt un om bine informat. Dar iată că nu sunt.

 

„Susţin un Parteneriat Strategic cu China”

Dacă mâine veţi ajunge la Putere ori în Guvern, ori la Preşedinţie…

Nu ajung.

 

… veţi mai pleda pentru un Parteneriat Strategic cu China?

Bineînţeles. Uniunea Europeană are un parteneriat strategic cu China, noi suntem membri ai UE.

 

România are un Parteneriat strategic cu SUA, iar un parteneriat strategic, spuneau şi fostul preşedinte, şi experţi în securitate naţională, implică, cel puţin teoretic, o componentă de securitate, or nu puteam avea aceleaşi interese de securitate, de apărare şi cu SUA, şi cu China şi, eventual, cu Rusia.

Sunteţi în eroare. România are parteneriate strategice cu multe alte ţări cu care nu are colaborare militară şi care fac parte din NATO. UE are un parteneriat strategic cu China, fără să aibă niciun fel de colaborare militară, iar economic e un lucru foarte bun. România cu SUA, în 2011, a semnat un document care se numeşte Parteneriat strategic aprofundat, care în termeni diplomatici înseamnă o altă latură decât cea de parteneriat strategic. Eu cred că avem parteneriat strategic cu Serbia şi nu avem colaborare militară, această ţară nefiind în NATO. În normele internaţionale de diplomaţie sunt diverse grade de acorduri şi parteneriate. Mi-e şi greu să-mi imaginez cum puteam colabora militar cu China, din punct de vedere geografic. Cu SUA, fiind membri ai NATO, în baza Parteneriatului Strategic aprofundat din 2011 s-a putut trece la construcţia Scutului antirachetă sau, după aceea, în baza acelui parteneriat aprofundat, s-a adoptat legislaţia referitoare la Baza de la Mihail Kogălniceanu, însă parteneriat strategic avem cu multe ţări şi nu implică în niciun caz colaborare militară.

 

„Sunt pro-România. De un filon internaţionalist”

Sunteţi, deci, pro-european şi pro-american?

Sunt pro-România.

 

De filon ultranaţionalist?

Nu. De un filon internaţionalist. Eu cred că pro-România înseamnă să înţelegi că trebuie să ai relaţii bune cu toată lumea, atâta timp cât aceste relaţii îţi ajută ţara şi nu o prejudiază. Toată lumea asta face, până la urmă. Fiecare ţară şi fiecare lider politic ar trebui să facă ce e mai bine pentru ţara lui. Dacă mă întrebaţi dacă eu cred că e bine că România e membră NATO, vă răspund: da, categoric. Ar fi rău să nu fim membri. Dacă mă întrebaţi dacă e bine ca România să fie membră a UE, vă răspund: da, categoric. Ar fi rău să nu fim membri. Dar asta pentru că e în interesul României, nu pentru interesul altcuiva.

 

Citeşte şi: 

Revenirea lui Victor Ponta. Acelaşi, nu #altfel

Iulian Fota, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate: ”Decizia de a renunţa la relaţia specială cu SUA ar fi încadrată în zona trădării naţionale”

Cristian Diaconescu: „Cel mai mare pericol pentru România este coborârea sub nivelul minim de respectare a unor standarde democratice”

Cristian Diaconescu: „Recentele mesaje anticorupţie venite dinspre Casa Albă sunt un ultimatum înainte de schimbarea politicii SUA faţă de România”

Preşedintele Traian Băsescu: „Interesul fundamental al României, acum şi pe termen lung, este garantarea securităţii, pe care nu o face nici Federaţia Rusă, nici China, ci o fac SUA”

 


Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.