Surpriza din turul I al prezidenţialelor


Surpriza turului I al prezidenţialelor a fost nu neapărat ratarea de către Dan Barna a turului II, cât clasarea lui sub procentul obţinut de USR-Plus la europarlamentarele din luna mai.

 

Victoria lui Klaus Iohannis la prezidenţiale şi, implicit, a PNL era previzibilă. Pentru că actualul preşedinte are avantajul funcţiei şi se află pe un trend ascendent din luna mai – de când a iniţiat Referendumul pentru justiţie care, împreună cu alegerile europarlamentare, au măturat practic, ca un tsunami democratic, şi PSD, şi ALDE; unuia i-a redus la jumătate scorul electoral faţă de alegerile precedente, iar pe celălalt l-a scos din jocul politic european şi l-a aruncat în irelevanţă pe scena politică autohtonă. În plus, decizia ca PNL să inţieze o moţiune de cenzură la adresa Guvernului Dăncilă, în plină precampanie electorală pentru prezidenţiale – un posibil  eşec al acesteia ar fi fost contabilizat de Klaus Iohannis – şi trecerea Guvernului Orban, din prima, în Parlament au adus un plus de imagine şi pentru PNL, care a transmis astfel un semnal de forţă şi maturitate politică, şi pentru Klaus Iohannis. De altfel, scorul cu care acesta a câştigat primul tur al prezidenţialelor – 36,91%, conform rezultatelor provizorii – este cu aproape zece procente peste rezultatul obţinut de PNL la europarlamentarele din mai – 27%. Iar cel obţinut în diaspora – 53,05% din voturi, conform rezultatelor provizorii – se datorează, probabil, şi organizării foarte bune a scrutinului, fără cozi, fără umilinţe şi fără nervi pentru alegători.

Surpriză nu a produs neapărat nici intrarea Vioricăi Dăncilă în turul doi al prezidenţialelor. Scorul obţinut de aceasta în primul tur – 23,45%, conform rezultatelor provizorii – a fost chiar puţin peste cel obţinut de PSD la europarlamentarele din mai, 22,5%. De ce nu a scăzut PSD sub această cifră? Pe de o parte, pentru că Viorica Dăncilă a evitat să meargă strict pe linia trasată de predecesorul său la conducerea partidului, Liviu Dragnea, linie care a sfidat, a revoltat şi a scos în stradă, timp de doi ani de zile, sute de mii de oameni; iar odată cu încarcerarea lui Liviu Dragnea, imediat după alegerile din mai,  odată cu dispariţia din peisaj a inamicului public nr. 1, deci, revolta publică s-a mai temperat. Pe de altă parte, pentru că, în ciuda pierderii a mai mult de jumătate din voturile obţinute la alegerile parlamentare din 2016 şi în ciuda schismelor şi a loviturilor de imagine prin care a trecut în ultimii ani, capacitatea PSD de a se organiza nu trebuie subestimată încă.

Surpriza acestor alegeri a fost scorul obţinut de Dan Barna – 14,19%, conform rezultatelor provizorii –, deci cu aproape 8 procente sub rezultatul oţinut de USR-Plus la europarlamentarele din mai anul acesta, 22,4%. Ce s-a întâmplat din vară astfel încât s-a mers în picaj cu opt procente? Motivul nu cred că ar trebui căutat în exteriorul partidului, la candidaţi care ar fi luat din voturile USR. Nu, problema nu este Teodor Paleologu, aşa cum au afirmat destule voci. Acesta, cu cele 5,66 procente cât a obţinut în primul tur, s-a menţinut practic în marja de vot înregistrată de PMP la europarlamentare: 5,7%. Şi chiar dacă, prin absurd, voturile lui Teodor Paleologu ar fi fost luate de la Dan Barna, neparticiparea sa la prezidenţiale nu ar fi schimbat datele problemei pentru a determina intrarea în turul doi a lui Dan Barna în defavoarea Vioricăi Dăncilă. Motivele acestui eşec ar trebui, cred, căutate în interior. Probabil, cea mai importantă cauză este neasumarea de către USR a intrării la guvernare. Decizie care nu numai că a transmis indirect că există lipsă de fermitate, ci a venit în contradicţie flagrantă cu mesajele transmise în ultimii doi ani când USR pusese tunurile pe minusurile, derapajele şi abuzurile guvernării PSD şi chemase oamenii în stradă pentru a cere demisia Cabinetelor PSD. O altă cauză pare decizia de a declanşa, înainte de campania prezidenţială, alegeri interne care, automat, au venit şi cu fricţiuni între membrii partidului şi cu tensiuni între susţinători şi partid. E posibil ca scorul să fi fost tras în jos şi de unii comunicatori ai partidului, oficiali sau informali, mult prea agresivi şi aroganţi. Iar atacurile la adresa PNL, înteţite în campanie – de aceleaşi voci, mai cu seamă –, pot şi ele să fi contribuit la pierderea unor votanţi. De asemenea, de luat în calcul este şi faptul că Dan Barna nu a fost suficient de pregătit înainte de aruncarea sa în această importantă bătălie electorală, consilierea sa lăsând de dorit. Cel puţin aşa se văd lucrurile din exterior. O analiză internă va clarifica, în mod sigur, toate aceste aspecte.

Până atunci, este de aşteptat o aşezare la masa discuţiilor a PNL şi USR, nu menţinerea raportului conflictual. Neînţelegerile şi acutizarea tensiunilor dintre cele două partide vor consolida poziţia PSD şi e posibil ca, anul viitor, să-l readucă la putere, revigorat. Şi PNL, şi USR trebuie să conştientizeze că PSD este încă un partid redutabil şi are încă un bazin electoral solid.

 

Articol publicat şi în Revista 22.

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

2 Răspunsuri

  1. Gica spune:

    Dupa lecturarea Editorialului mi- Au trecut multe intrebari prin cap,dar am renuntat pentru a nu stresa autoarea. O intrebare am totusi, de ce si-au pierdut oamenii increderea in jurnalistii de pe Dimbovita ?

  1. 11 noiembrie 2019

    […] Text publicat în premieră pe siteul PUTEREA A CINCEA, aici! […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.