Despre dezbatere în sistemul democratic


Dezbaterea, deliberarea, analiza şi evaluarea publică a ideilor, propunerilor şi poziţiilor relevante pentru decizia colectivă sunt fundamentale democraţiei exact în aceeaşi măsură în care este şi votul.

 

 

Democraţia are două dimensiuni, două paliere de funcţionare:

1. Pe de o parte, un sistem democratic presupune o funcţie de formare a opiniilor şi preferinţelor cetăţenilor: aşa-numita democraţie deliberativă. (Deliberativă pentru că se consideră că opiniile şi preferinţele într-o democraţie funcţională trebuie să se formeze pe bază de discuţie, dezbatere, deliberare şi dialog public, transparent, deschis).

2. Pe de altă parte, un sistem democratic presupune o funcţie de transformare a acestor opinii şi preferinţe individule, pe calea votului, în decizie publică: aşa-numita democraţie agregativă. (Agregativă pentru că prin vot se comasează, însumează, agregă mii şi milioane de preferinţe şi opinii personale diverse şi de cele mai multe ori contradictorii, într-un singur output decizional).

Deci două funcţii mari şi late: 1. formarea liberă şi informată a opiniilor şi preferinţelor şi 2. convertirea sumei acestor preferinţe în vectori de decizie colectivă. Fiecare funcţie este operaţionalizată şi exercitată prin anumite mecanisme şi structuri instituţionale specifice. Votul e unul dintre aceste mecanisme. Important, central, dar nu singurul.

De modul în care funcţionează ansamblul acestor mecanisme şi instituţii depinde calitatea democraţiei unei ţări. E simplu. O maşină cu două motoare. Motoarele sunt gripate, blocate, dau rateuri: atunci maşina nu merge.

Dat fiind că mecanismul agregativ şi patologiile sale electorale sunt mult mai bine cunoscute şi vizibile, aş vrea să subliniez aici doar un aspect legat de funcţia deliberativă în care dezbaterea publică este esenţială.

Democraţia, ca formulă de organizare politică, depinde mai mult decât orice alt sistem politic de bună gestionare, circulaţie, analiză şi evaluare a informaţiei. De ce? Pentru că spre deosebire de sistemele în care decizia politică se restrânge la nivelul unor grupuri sau persoane de la vârful ierarhiei sociale, în democraţie fiecare votant, de sus până jos, este implicit şi explicit un decident. Ne gândim la “democraţie”, ne gândim la “vot”, la însumarea deciziei politice luate de fiecare cetăţean în parte. Iar votul este expresia unei combinaţii de informaţie şi analiză bazată pe confruntare în dezbatere ce apoi se concertizează în preferinţele fiecărui alegător.

Aşadar în România, ca în orice altă democraţie, dezbaterea, deliberarea, analiza şi evaluarea publică a ideilor, propunerilor şi poziţiilor relevante pentru decizia colectivă sunt esenţială. Nu e o chestiune opţională. Sunt fundamentale democraţiei exact în aceeaşi măsură în care este şi votul.

 

Articol publicat şi pe MarginaliaEtc.

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.