Riscuri ale tentaţiei de a găsi Acari Păuni


Pentru evacuarea cu scandal a Spitalului Foişor şi apoi, câteva zile mai târziu, pentru tragedia de la Spitalul “Victor Babeş” din Bucureşti există vinovaţi şi trebuie să răspundă într-un fel. Ceea ce se aşteaptă de la coaliţia de guvernare este ca în cazul celor două evenimente – şi al altora care ar putea să apară – să ceară aplicarea legii cu aceeaşi unitate de măsură, să nu caute, la presiune mediatică sau intrapartinică, din calcul politic personal sau de partid, Acari Păun.

 

Tunurile politice, mediatice, cele ale protestarilor de serviciu sunt puse cu preponderenţă pe ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu. Şi pentru evacuarea problematică a Spitalului Foişor, şi pentru tragedia de la Spitalul “Victor Babeş” din Bucureşti, cauzată, după primele indicii, de o defecţiune la instalaţia de oxigen a unităţii mobile, ceea ce a dus la decesul a trei pacienţi covid. În ambele evenimente, firele responsabilităţii duc însă spre alte zone.

Evacuarea Spitalului Foişor – administrat de Primăria Bucureşti, prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti – a fost organizată de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, stuctură subordonată Ministerului de Interne şi condusă de Raed Arafat. Pe Cristian Stoica, longevivul şi transpartinicul director al Spitalului Foişor, vinovat de evacuarea cu scandal, nu-l atinge mai nimeni nici cu întrebări, nici cu vreo acuză. Asta, deşi a ignorat ordinele DSU, tratând spitalul ca pe o feudă personală, a refuzat mutarea bolnavilor de la Foişor pentru ca acesta să devină spital suport covid, a tergiversat deliberat acţiunea de evacuare, lăsându-se convins după ore de negocieri şi împingând-o în buza nopţii. Ceea ce trebuia să fie o operaţiune banală – sunt n spitale din ţară care au trecut prin proceduri similare, fără probleme, fără a expune pacienţii la riscuri suplimentare şi inutile – s-a transformat în scandal public. Episod de la care nu au lipsit protestatarii de serviciu – echipa de zgomote conspiraţionistă, antivaccinistă, anti-mască, anti-sistem în general, aflată sârguincios în stradă de câteva luni de zile, cu aceleaşi sloganuri şi aceleaşi pancarte – care se buluceau în pacienţii purtaţi pe tărgi fără măşti. Episodul a fost ridicat de unele canale tv, după reţeta casei, la cote de isterie.

Tragedia de ieri seară de la Spitalul “Victor Babeş” din Bucureşti, cauzată, după primele indicii, de o defecţiune la instalaţia de oxigen a unităţii mobile, readuce în atenţie unităţile mobile ATI – achiziţionate, anul trecut, de fundaţia SMURD şi de fundaţia Mereu Aproape a Trustului Intact. Unităţi care nu sunt gestionate de Ministerul Sănătăţii, ci de DSU. Unităţi care pot fi o soluţie de moment, compensând numărul mic de paturi ATI, dar care au mai dat rateuri, incidentul de ieri nefiind primul în care e implicată o unitate mobilă ATI. La Timişoara, de exemplu, s-a trecut razant pe lângă o tragedie similară, după ce, în toamna anului trecut, din cauza suprasolicitării s-a defectat instalaţia de oxigen a unităţii mobile; iar asta se întâmpla la scurt timp după ce îi fusese remediată o altă defecţiune. Din fericire, nu au fost victime, pentru că pacienţii fuseseră în timp util în alte secţii ATI din oraş. În februarie anul acesta, la Spitalul “Marius Nasta”, din Bucureşti, a luat foc un generator al unităţii mobile – episode din care au lipsit victimele. Până când ancheta va stabili cauza accidentului, până când va exista certitudinea că nu există o legătură de cauzalitate cu episoadele trecute, poate ar trebui să se renunţe la aceste unităţi mobile, pentru a se evita posibile alte tragedii. Şi să se pună accent pe construcţia de spitale modulare.

Ce a declanşat însă campania virulentă împotriva lui Vlad Voiculescu? În cazul unora – al unor televiziuni şi al unor publicaţii online – motivul probabil este susţinerea de către Vlad Voiculescu a tăierii fondurilor guvernamentale alocate presei, alocate anul trecut pentru susţinerea campaniei guvernamentale anti-covid. Doar că unele, generos finanţate din banul public, nu numai că nu au sprijinit campania, dar nu au făcut decât să dea voce non-stop nu autorităţilor, nu specialiştilor, ci unor decerebraţi şi unor conspiraţionişti, instigând la încălcarea regulilor sanitare şi adâncind neîncrederea publicăîn autorităţi şi în măsurile anti-pademie.

În cazul altora – al baronilor transpartinici din Sănătate, cei care, de ani de zile, învârt discreţionar munţi de bani publici –, probabil teama că regulile jocului ar putea fi schimbate, că achiziţiile ar putea fi transparentizate. “Transparența este un subiect care a însemnat foarte mult pentru mine în 2016 la Ministerul Sănătății. Atunci am pornit mai multe inițiative pentru a aduce la suprafață date despre achizițiile și investițiile din sănătate și despre gestiunea stocurilor de medicamente. (…) urmează să continuăm procesul de transparentizare pe partea de achiziții în sănătate, promovând standardul de open contracting”, declara Vlad Voiculescu, în urmă cu o lună.

Şi unora, şi altora aceste ultime evenimente, ambele de mare impact emoţional, le-au venit mănuşă. În plus, şi unii, şi alţii speculează tensiunile din coaliţia de guvernare, cauzate momentan de opinii divergente pe tema măsurilor impuse de pandemie, tensiuni alimentate şi din exterior, de nelipsiţi părerologi prezentaţi publicului ca voci avizate, şi din interiorul PNL, de foşti susţinători ai toxicei USL.

Vlad Voiculescu nu este perfect, a făcut greşeli de comunicare, nu a ştiut întotdeana să fie empatic, nu este “diamant”, cum spunea Dan Barna, dar este un adept al reformelor în Sănătate şi are în spate un capital de imagine care promite: este unul din oamenii care au susținut Magic Camp și asociația „Dăruiește Viață”, condusă de Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, cu toții fiind implicați, ani de zile, în ajutorarea copiilor bolnavi de cancer și în ridicarea primului Spital de Oncologie și Radioterapie Pediatrică din România, construit exclusiv din bani obținuți din donații – multe milioane de euro  –, oameni care au făcut ce nu a reușit statul român în 30 de ani. În plus, Vlad Voiculescu este adeptul reformelor profunde în Sănătate. Dar pentru reforme e nevoie de timp. Va fi greu acum de făcut reformă într-un minister cangrenat, de ani de zile, de jocurile baronilor din sănătate, vor fi greu de dislocat şi va fi dificil mai ales acum, în condiţii de pandemie, în condiţiile în care sistemul sanitar pare în prag de colaps, iar mulţi din medicii din linia întâi împotriva acestei pandemii sunt epuizaţi fizic şi emoţional.

Ceea ce se aşteaptă de la coaliţia de guvernare este ca în cazul celor două evenimente – şi al altora care ar putea să apară – să ceară aplicarea legii cu aceeaşi unitate de măsură, să nu caute, la presiune mediatică sau intrapartinică, acari Păun, din calcul politic personal sau de partid. Şi se mai aşteaptă să aibă inteligenţă politică de a trece peste conflicte interne şi intrapartinice, şi în interiorul coaliţiei – pe care unii le prezintă, nu dezinteresat, ca fiind cataclismice, insurmontabile, deşi nu sunt aşa. Dacă va ceda în faţa cailor troieni pregătiţi deja, dacă nu va găsi un limbaj comun pentru a scoate onorabil ţara din criza în care este, dacă nu va transmite semnale de unitate, de forţă politică şi nu va genera încredere publică, e posibil să aibă soarta CDR. Chiar mai repede decât fosta coaliţie. Care ar putea fi alternativa? Pe termen scurt, în caz de cădere ori demisie a Cabinetului, poate un Guvern PNL-PSD, ceea ce ar putea echivala cu un act de sinucidere politică pentru liberali, sau poate un Guvern PSD-AUR şi cine s-o mai lipi conjunctural de cele două partide. Dacă actuala coaliţie rămâne la guvernare, dar se va remarca prin tensiuni continue şi o inevitabilă în context lipsă de eficienţă, la alegerile din 2024 s-ar putea ca şi PNL, şi USR-PŞUS să aibă surprize, iar la prezidenţiale, în turul al doilea, să avem de ales între PSD şi AUR. Aşa cum în 2000, după patru ani de tensiuni în CDR, alimentate şi din interior, şi din exterior, de guvernare pe fondul unei crize economice, am avut de ales răul cel mai mic, pentru a evita o catastrofă naţională.

 

 

 

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

1 Răspuns

  1. Cetățean responsabil spune:

    E prezentă nelipsita „mănușă”!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.