Revin “mătuşile Tamara”, pe uşa deschisă de CCR?

După ce în decembrie 2024 a salvat democraţia din România, anulând alegerile prezidenţiale profund viciate și de interferenţa Rusiei, ieri Curtea Constituţională a României a dat ieri o lovitură foarte puternică luptei anticorupție, atât cât a mai rămas din ea în ultimii ani, şi statului de drept. A declarat neconstituţionale caracterul public al declaraţiilor de avere şi interese în cazul funcţionarilor publici, al demnitarilor şi declararea veniturilor copiilor şi ale soţilor acestora. Această hotărâre ridică mari semne de întrebare în privinţa momentului în care a fost luată şi în cea a unui posibil scop cu bătaie mai lungă.

CCR a decis că declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, nici al vreunei instituţii publice, pe motiv că este o prevedere neconstituţională. Din motiv similar, aceste declaraţii nu vor mai cuprinde detalii despre veniturile şi averile soților și ale copiilor. Nu ştim momentan argumentaţia CCR, care nu a transmis încă motivarea deciziei, dar ceea ce se conturează clar este că se dă liber la ascuns averi ilicite.

Transparentizarea averilor a fost, de la reglementare, în urmă cu aproape 15 ani, un garant al integrităţii, un instrument foarte important în lupta anticorupţie, un instrument eficient de control civic, un instrument pentru consolidarea şi menţinerea încrederii publice în instituţii ale statului.

Or, prin acestă decizie CCR întoarce România cu mulţi ani în urmă, în anii când declaraţia de avere se depunea în plic sigilat, nefiind deschisă de nimeni decât, eventual, pentru un şantaj, în anii când funcţionari publici, demnitari strângeau averi după model mătuşa Tamara – cazul fostului premier PSD Adrian Năstase fiind relevant – fără să le fie teamă că îi va deranja cineva cu o întrebare privind neconcordanţa între acestea şi veniturile obţinute din funcţia publică ocupată. Unii dintre ei au fost “deranjaţi” ulterior, când lupta anticorupţie funcţiona cu motoarele turate la maximum şi dovedea acte de mare corupţie comise de nume grele de pe scena politică, din servicii, din justiţie, din Interne şi Apărare.

Decizia CCR ridică mari semne de întrebare şi în privinţa momentului în care a fost luată, şi în cea a unui scop cu bătaie mai lungă. Hotărârea judecătorilor constituţionali a fost pronunţată în cazul unei sesizări făcute în 2019 de un consilier al Avocatului Poporului, Dumitriţa Laura Chiţan, nemulţumită de faptul că a fost obligată de lege să facă publice veniturile soţului. De ce nu a fost judecată această speţă timp de şase ani şi de ce acum, după ceremonia de învestire a noului preşedinte Nicuşor Dan, în cadrul căreia acesta vorbise şi despre necesitatea reformării CCR? De ce acum, când au loc negocieri pentru formarea noului Guvern care va fi obligat să recurgă la măsuri economice dure şi deloc populare, care se anunţă o povară în plus pentru mediul privat, în timp ce funcţionarii publici şi demnitarii îşi vor secretiza veniturile, averile făcute din bani publici? Oare nu cumva pentru a dinamita şi decredibiliza mandatul lui Nicuşor Dan care anunţat reforme pe toate palierele, care pledează pentru integritate şi transparenţă? 6,3 milioane de români care au optat pentru Nicuşor Dan la Preşedinţia României au dat un vot pentru continuarea parcursului euroatlantic al ţării – cu toate beneficiile şi rigorile impuse –, pentru democraţie, pentru stat de drept şi reformă a statului, nu pentru demolarea lui, cum avea planificat contracandidatul său, George Simion, ca urmaş politic al fostului candidat pro-rus la Preşedinţia României, Călin Georgescu. 6,3 milioane de români au dat un vot pentru ca ţara să meargă înainte, nu înapoi, pentru progress, nu pentru regres, pentru respectarea statului de drept, nu pentru încălcarea lui.

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News