Religia clandestină, în documentele poliției secrete comuniste

Doi cercetători, Anca Şincan şi James Kapaló, au editat un volum în care sunt puse cap la cap mii de documente din arhive care arată modurile în care poliția secretă din România comunistă monitoriza, controla și influența activitatea unor minorități religioase, reconstituind astfel trecutul acestor minorități pierdut în totalitarism. Cartea, intitulată Religia clandestină în documentele poliției secrete. O istorie în imagini, va apărea în curând la Humanitas.

Anca Şincan (ed.), James Kapaló (ed.), „Religia clandestină în documentele poliției secrete. O istorie în imagini”, Humanitas, 2024

„Mărturiile strânse în paginile acestei cărți ca urmare a unui efort migălos de filtrare, clasificare și conservare a mii de documente identificate în arhive înfățișează modurile în care poliția secretă din România comunistă monitoriza, controla și influența activitatea unor minorități religioase despre care știm încă foarte puține. Excluși din viața publică, forțați să își asume un statut în ilegalitate și lipsiți de orice protecție legală de către o dictatură care îi privea cu suspiciune, membrii acestor minorități au reușit să integreze ceremonialul religios în viața cotidiană și să-și adapteze spațiul privat pentru a-și ascunde credința, trăindu-și religia cu curaj în condiții de mare risc, atât individual, cât și pentru comunitatea lor”, spune, cu referire la această carte, Lavinia Stan, profesor la Departamentul de Științe Politice al Universităţii St. Francis Xavier, din Canada.

Volumul de față, adaugă aceasta, descoperă o latură prea puțin cercetată, materialitatea unei prezențe religioase ale cărei urme sunt consemnate – fragmentar, distorsionat, duplicitar și ipocrit – chiar de către puterea politică care căuta să o anihileze: „Documentele secrete și obiectele prezentate aici reconstituie viețile trecute ale unor enoriași și lideri comunitari care au reușit să reziste potopului comunist prin gesturi mărunte, ascunse de ochii publici și nebănuite în semnificația lor. Este o mărturie a unei rezistenţe politice și religioase a cărei materialitate se manifesta deseori prin imaterialitatea sa – privirile pline de semnificație surprinse în fotografiile de grup, intrările disimulate în spațiile ad hoc rezervate ceremonialului religios și, mai ales, tăcerea monumentală care acompaniază toate aceste fragmente de viață. Cu răbdare, competență, respect și discernământ, James Kapaló, Anca Șincan și colegii lor recreează în mod emoționant trecutul unor minorități pe care ele însele l-au pierdut în viforul totalitar”.

Volumul este împărţit în şapte capitole: I. Religia clandestină. Limitele unui concept; II. Carismă, viziuni, martiriu: personalităţi ale clandestinităţii religioase; III. Ascensiunea femeilor în clandestinitate şi religia „de acasă”; IV. Literatură religioasă şi samizdat în clandestinitate; V. Poliţia secretă: metode de investigaţie a clandestinităţii religioase; VI. Imagininând clandestinitatea prin fotografie; VII. Trecutul confiscat.

„Un cercetător va folosi întotdeauna sintagma «găsit în arhive», în timp ce volumul de faţă vorbeşte de această materialitate religioasă ca pierdută, furată, rechiziţionată, ascunsă. Arhivele poliţiei secrete româneşti şi sovietice, de unde am cules majoritatea materialelor pe care le-am propus în acest volum, păstrează în mod paradoxal istoria acestor comunităţi, pe care intenţionau să le distrugă, colecţionează aceste obiecte şi imagini în ciuda intenţiei statului de a eradica persoanele, credinţele şi culturile care le-au produs. Colecţia de imagini şi obiecte propuse de acest volum este doar o fracţiune din imensul material care poate fi găsit în arhivele poliţiei secrete şi arhivele naţionale de către cercetătorii asociaţi acestui proiect. Istorici, antropologi, teologi, specialişti în studii religioase, etnografi şi muzeografi încearcă, cu mijloace şi metode diferite, să ofere o explicaţie proprie pentru materialul din arhivă, să găsească mai multe interpretări ale acestuia, diferite de sensul original, ale naraţiunii poliţiei secrete sau cele a comunităţilor, dar fără a le omite pe acestea”, explică, în Prefaţa cărţii, editorii volumului, Anca Şincan şi James Kapaló.

Anca Şincan. Sursă foto: Institutul de Cercetpri Socio Umane „Gh. Şincai”

Anca Şincan este cercetător științific în cadrul Institutului „Gheorghe Șincai“ al Academiei Române și cercetător asociat în proiectul european Negotiating Sovereignty al Centrului de Cercetare în Științe Umaniste din Budapesta. Istoric și specialist în științe religioase, face cercetare de arhive și etnografică în comunitățile religioase minoritare din România. Este interesată de relația dintre stat și cultele religioase în regimul comunist, făcând parte din colectivul de experți care a realizat capitolul despre cultele religioase în România comunistă în Raportul final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. În perioada 2017-2022 a fost cercetător în cadrul proiectului Hidden Galleries pentru cercetarea minorităților religioase clandestine în România comunistă. Între publicațiile sale amintim numărul editat împreună cu Ionuț Biliuță în Review for Ecumenical Studies, 2/2022, „Orthodoxy and Heterodoxy: The Religious Underground in the Twentieth Century East‑Central Europe“.

James Kapaló. Sursă foto: Hype&Hyper

James Kapaló este profesor universitar în cadrul Departamentului de Studiul Religiei al University College Cork. Este istoric și etnograf al religiei, cu cercetări extinse de arhivă și etnografice în Republica Moldova, România, Ungaria și Ucraina. Este interesat de studiul minorităților etnice și religioase, studii de gen, religie populară și aspectele vizuale și materiale ale culturilor religioase. Între 2016 și 2021 a fost directorul proiectului Hidden Galleries (nr. 677355), finanțat de Consiliul European al Cercetării. Este autorul mai multor cărți despre religie în centrul și estul Europei, precum: Inochentism and Orthodox Christianity: Religious Dissent in the Russian and Romanian Borderlands (Routledge, 2018), Hidden Galleries: Material Religion in the Secret Police Archives in Central and Eastern Europe (cu Tatiana Vagramenko, LitVerlag, 2021) și The Secret Police and the Religious Underground in Communist and Post‑Communist Eastern Europe (cu Kinga Povedák, Routledge, 2022). Din 2022 este președintele Societății de Studii Românești.

Recomandări de lectură: 

• Gelu Hossu: „Memoria terorii trebuie însoțită de pedeapsă” 
• Victime ale iadului roșu, martori ai Fericirii: „Viaţa ne-o puteţi lua, dar credinţa nu”

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News