Relațiile americano-ruse, intrarea în „normalitate”

Vizita lui secretarului de stat american Rex Tillerson la Moscova închide etapa iluziilor privind relansarea relațiilor ruso-americane.

 

Vizita la Moscova a secretarului de stat american Rex Tillerson, așteptată cu atâta emoție de media internațională, a dezamăgit prin banalitate. Cei care proroceau o nouă împărțire a sferelor de influență sunt în mare derută. Tillerson n-a vândut pe nimeni și nici nu pare că se pregătește s-o facă. Nici ministrul de Externe, Serghei Lavrov, și nici președintele Vladimir Putin, n-au cumpărat nimic. Nici n-ar fi avut cu ce, bugetul federal este secătuit, un set de “corecții” inspirate de fostul ministru de Finanțe, Aleksei Kudrin, sunt anunțate pentru luna mai. Valul de manifestații, început la 26 martie, care a cuprins întreaga Rusie, dă o uriașă durere de cap liderului de la Kremlin.

Nici administrația americană nu se simte prea bine. Persoane apropiate de Donald Trump sunt investigate de FBI pentru contacte suspecte cu Rusia acuzată că ar fi intervenit în alegerile americane, sprijinindu-l pe actualul locatar de la Casa Albă.

Mai toți analiștii afirmă că atmosfera în care s-a desfășurat vizita secretarul de stat Rex Tillerson la Moscova, de la 12 aprilie, a fost compromisă de atacul dramatic cu arme chimice din 4 aprilie, pretext pentru președintele Donald Trump să ordone bombardarea pozițiilor controlate de regimul Bashar al-Assad, la 7 aprilie. A urmat un șir de declarații contondente la adresa Rusiei. Trump a spus la Fox News că Vladimir Putin îl susține pe „evil Assad“ și că Moscova știa de atacurile chimice plănuite de Damasc. Tillerson a făcut Kremlinul responsabil de faptul că regimul Assad posedă arme chimice, deși Rusia supervizase distrugerea lor, în 2013. Întrebat la Moscova, la conferința de presă, dacă-și menține acuzația, Tillerson a nuanțat spunând că nu sunt probe care să confirme implicarea în vreun fel a Rusiei în atacul chimic.

Optimismul Moscovei din primele luni ale anului 2017, privind perspectiva relansării relațiilor cu Washington-ul, s-a tot subțiat, pe fondul scandalului care nu se mai sfârșește privind contactele dintre echipa lui Trump și Rusia. Chiar dacă, recent, Trump, tot la Fox News, reafirma că dorește foarte mult să colaboreze cu Putin, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov – în interviul oferit la 24 martie The National Interest –, părea că se mulțumește cu „normalizarea2 relațiilor cu SUA. Interviul, neobișnuit de lung, trasează câteva linii roșii în relațiile ruso-americane, ce vor fi reluate de Lavrov la conferința de presă comună, de la 12 aprilie, alături de Tillerson. Întâlnirile dintre șefii celor două diploma¬ții, spune Lavrov, care au debutat la Bonn, ar trebui să pregătească summit-ul celor doi președinți, care va avea loc când cei doi lideri „feel confortable”.

Problemele negative acumulate în relația bilaterală sunt aruncate în responsabilitatea Administrației Barack Obama, ceea ce nici Trump, nici Tillerson n-au contrazis. Tot repetând cuvântul „normalizare“, Lavrov a fost pus să explice ce înțelege prin asta. Răspunsul ar merita poate psihanalizat, eu mă limitez doar să-l consemnez. Normal – spune Lavrov – e să-ți tratezi prietenii cu respect, să nu încerci să le impui ideile tale, fără să iei în considerare părerile și îngrijorările lor, să-i asculți și să nu afișezi un complex de superioritate, ceea ce s-ar fi întâmplat în timpul Administrației Obama. Și Lavrov insistă: oamenii din Administrația Obama erau obsedați de excepționalismul lor. După care șeful diplomației ruse o atacă pe Hillary Clinton, prea arogantă pentru gustul său. Această ultimă temă pierde din relevanță după bombardamentele americane din Siria. Lavrov o amintește doar în treacăt la conferința de presă comună, din 12 aprilie. Narațiunea despre aroganța Administrației Obama este înlocuită de cea privind incapacitatea lui Tillerson de a organiza Departamentul de Stat. Chiar în cuvântul de deschidere, Lavrov deplânge faptul că la Washington nu sunt demnitari de rang mediu și mai mic numiți în funcții, deci rușii n-ar avea cu cine discuta. Mai rămânea ca Lavrov să plângă pe umărul diplomaților americani din cauza reducerii cu 29% a bugetului Departamentului de Stat. Dar poate că o să folosească acest argument la o viitoare întâlnire.

Pentru Lavrov, vizita secretarului de stat american a oferit ocazia pentru a reafirma cu public pozițiile cunoscute ale Moscovei. Cea mai mare atenție au acordat-o șefii celor două diplomații dosarului sirian. Americanii – a cerut Lavrov – să nu mai bombardeze, pentru că rușii nu vor tolera, să nu mai insiste cu proiecte de rezoluții la Consiliul de Securitate ONU, să accepte ca de ancheta privind armele chimice să se ocupe instituții internaționale specializate. Lavrov le-a amintit americanilor de „greșelile” din Irak, Libia, Yemen, Afganistan, Iugoslavia, Sudan etc. După ce a declarat de mai multe ori că politica externă americană este contradictorie, Lavrov s-a plâns că Tillerson nu iubește istoria. Probabil că secretarul de stat a încercat să respingă narațiunea Rusiei privind crizele internaționale, în care SUA erau făcute responsabile de toate relele din lume, afirmând că este „nou” în funcție și că preferă să se ocupe cu probleme de actualitate.

Vizita lui Tillerson la Moscova a fost fără entuziasm reflectată în presa rusă. Excepție face analiza lui Fiodor Lukianov, din revista Oganiok, din 17 aprilie. Pornind de la celebrul interviu al lui Trump din martie 1990, din Playboy, și de la specificul afacerilor imobiliare ale lui Trump, Lukianov, poate cel mai sofisticat comentator de politică externă de la Moscova, crede că pentru președintele american demonstrarea puterii este obiectiv în sine, și nu instrument. Astfel, nu conținutul va conta în politica externă, ci forma, iar campania electorală a lui Trump s-a desfășurat sub sloganul „trebuie să fim respectați”. Aici Trump se întâlnește cu Putin, care cere același lucru. Situația ar fi mai gravă decât cea din Războiul Rece. Atunci existau mecanisme menite să limiteze escaladarea în politica externă. Astăzi, încheie Lukianov, astfel de mecanisme și proceduri nu mai există. Vizita secretarului american de stat la Moscova, continuă Lukianov, este importantă pentru că închide etapa iluziilor privind relansarea relațiilor ruso-americane. De acum încolo, se va reveni la obișnuita neîncredere, competiție și diferențe de interpretare.

 

Articol publicat şi în Revista 22.

 


Google News icon  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News


Print Friendly, PDF & Email

Alte articole ...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.