Preşedintele Klaus Iohannis face un pas înapoi în faţa deconspirării posibililor ofiţeri acoperiţi din Justiţie?

Sunt câteva luni de când CSM a solicitat CSAT să verifice situaţia tuturor magistraţilor şi să înlăture din Justiţie ofiţerii acoperiţi, aşa cum cere legea. Opacitatea Preşedinţiei faţă de acest subiect – care rezultă din aceste răspunsuri – nu face altceva decât să deschidă calea suspiciunilor.

Luni de tăcere din partea CSAT

La jumătatea lunii mai, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România îşi exprima public „profunda îngrijorare faţă de recentele declaraţii publice, potrivit cărora în rândul magistraţilor ar exista ofiţeri acoperiţi ai serviciilor secrete” – o declaraţie făcută, cu puţin timp înainte, de fostul preşedinte, Traian Băsescu, potrivit căruia, până în 2004, au existat magistraţi acoperiţi, ceea ce, fiind ilegal, i-a făcut şantajabili.

Apreciind că aceste declaraţii „subminează atât independenţa Justiţiei şi încrederea cetăţenilor în actul de justiţie, cât şi încrederea reciprocă între judecători”, UNJR a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să solicite Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să verifice situaţia tuturor magistraţilor şi să înlăture din Justiţie ofiţerii acoperiţi, aşa cum cere legea. CSM a avut o primă reacţie şi a anunţat că a solicitat CSAT deconspirarea ofiţerilor acoperiţi din Justiţie.

CSAT, în schimb, nu a avut nicio reacţie. Nici formală. În prima şedinţă care a succedat sesizarea din partea CSM, care a avut loc în 9 iunie, problema deconspirării ofiţerilor acoperiţi nici măcar nu a fost adusă în discuţie. Asta rezulta din ordinea de zi, anunţată de Preşedinţia României. Deşi, cu câteva zile înainte, şeful statului, Klaus Iohannis – care este preşedintele CSAT şi căruia legea îi conferă acces la orice tip de informaţie, din momentul validării mandatului prezidenţial – declara, public, că susţine demersul de deconspirare a ofiţerilor acoperiţi din Justiţie.

De atunci, au mai trecut nişte întruniri ale CSAT. Nimic, însă, despre deconspirarea posibillor ofiţeri acoperiţi din Justiţie. Nici măcar la nivel de declaraţie de genul “Vom cere verificări.”

Judecător Dana Gîrbovan: “Obligaţia CSAT de a verifica existenţa ofiţerilor acoperiţi din Justiţie derivă din lege”

Într-un interviu acordat TIMPOLIS, judecătorul Dana Gîrbovan, fost preşedinte al UNJR, subliniază că, potrivit legii, magistraţii nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. “Din acest motiv, anual, fiecare magistrat dă o declaraţie autentică în acest sens, declaraţie a cărei realitate este verificată de CSAT fie din oficiu, fie la solicitarea CSM sau a ministrului Justiţiei. Ca atare, obligaţia CSAT de a verifica existenţa ofiţerilor acoperiţi din Justiţie derivă direct din lege şi nu ţine de indicii pe care CSM sau alte instituţii ar trebui să le furnizeze”, afirmă Dana Gîrbovan.

Adăugând că incompatibilitatea expresă dintre profesia de magistrat şi cea de lucrător ori colaborator a unui serviciu secret a fost introdusă în lege în 2004, când s-a stabilit şi un cadru special pentru ca aceasta să fie efectivă. Astfel, explica ea, “declaraţiile date anual de către magistraţi trebuie controlate de CSAT şi sunt sub sancţiunea atragerii răspunderii penale, iar încălcarea interdicţiei are ca şi consecinţă înlăturarea din profesie. Posibilitatea existenţei în Justiţie a ofiţerilor acoperiţi ai serviciilor de informaţii încalcă, în modul cel mai brutal, independenţa magistratului şi a justiţiei în ansamblu, din acest motiv preocuparea extrem de serioasă a legiuitorului pe acest subiect este pe deplin justificată”.

Cum se eschivează preşedintele Iohannis

La milocul lunii august am trimis pe adresa preşedintelui României, Klaus Iohannis, o solicitare de informaţii, în baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informaţii de interes public, solicitând să ni se răspundă la două întrebări:

1. Care este motivul pentru care nu a fost pusă încă pe agenda CSAT problema deconspirării ofiţerilor acoperiţi din Justiţie, deşi la începutul lunii iunie dumneavoastră, care aveţi şi calitatea de preşedinte al CSAT, aţi declarat public că susţineţi acest demers şi deşi CSM a cerut, la rândul său, CSAT, deconspirarea ofiţerilor acoperiţi?

2. Când va fi inclusă în agenda CSAT această temă?

Citind răspunsul primit de la Preşedinţia României – venit cu întârziere faţă de termenul prevăzut de lege şi, asta, şi după insistenţe la departamentul de PR al Administraţiei Prezidenţiale –, se poate spune că, de fapt, ocoleşte întrebările.

Iată răspunsul la prima întrebare: “În conformitate cu prevederile Legii nr. 415/2002, privind organizarea şi funcţionarea CSAT, şedinţele Consiliului sunt secrete, iar hotărârile acestuia se comunică exclusiv instituţiilor şi autorităţilor publice la care acestea se referă în mod expres.”

La a doua întrebare ni se răspunde: “Conţinutul hotărârilor Consiliului este supus regimului de protecţie a informaţiilor clasificate stabilite prin Legea 182/2002, privind protecţia informaţiilor clasificate.”

Asta, deşi nu am solicitat detalii privind discuţiile din CSAT şi nici măcar lista de subiecte dezbătute – care, de altfel, sunt anunţate de Preşedinţie, printr-o ordine de zi care succede şedinţa CSAT.

Opacitatea Preşedinţiei faţă de acest subiect – care rezultă din aceste răspunsuri – nu face altceva decât să deschidă calea suspiciunilor. Calea altor întrebări: De ce nu a pus, până acum, dl Iohannis pe ordinea de zi a şedinţei CSAT această problemă? De ce, din calitatea de preşedinte al CSAT, nu a cerut, până acum, SRI să rezolve problema, dacă informaţia e reală, sau să clarifice public situaţia ofiţerilor acoperiţi din Justiţie? Că interes a dovedit – la un moment dat – că are. Să nu aibă suficientă autoritate în faţa vârfului acestui serviciu de informaţii a cărui activitate o coordonează, via CSAT, şi al cărui director l-a nominalizat?

Articol publicat şi în TIMPOLIS.

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News