Presa, puterea a patra sau a cincea?

Teorii recente definesc comunicarea informală pe rețelele sociale și jurnalismul cetățenesc ca fiind a cincea putere în stat, mereu în opoziție cu celelalte puteri. În răspăr stă și față de puterea mediatică, fiindcă Facebook,Twitter, Instagram, Snappshot sau bloggerul devenit brand au de multe ori capacitatea de a stabili agenda, susține William Dutton, de la Oxford Internet Institute. O parafrază la aceste ierarhii dicutate serios în conferințe de comunitatea media, descalifică presa, coborând-o pe locul cinci, fiindcă, nu-i așa?, puterea a patra e publicitatea, atât timp cât banii decid existența organizațiilor și companiilor de presă. Nu e chiar o glumă.

Însăși presa germană, bine finanțată, cu o piață solidă, unde printul păstrează un loc respectat, chiar dacă tirajele au scăzut o dată cu progresul online-ului, are îngrijorările sale. O dezbatere cu tema Quo vadis Media?, inițiată de jurnaliști germani din presa publică și privată, cu contribuția unui grup divers de jurnaliști și experți din țări ca Belarus, Franța, Chile, România, Serbia, Malaesia, Bolivia, Ghana, Kosova, Kirghistan, Moldova, Namibia, Pakistan, Arabia Saudită, Kosovo, Thailanda, Venezuela, a relevat preocupări și temeri similare față de enorma fragmentare a lumii de azi, care solicită alte perspective asupra comunicării media.

Forma sau conținutul, povestea sau imaginea, investigația sau divertismentul, audiența sau faptele sunt câteva dileme comune presei de oriunde. Însă există și diferențe. Jurnaliștii din Germania, care au un sistem funcțional pentru zona etică, cu un Consiliu de presă independent, cu o sindicalizare consolidată, au în prezent câteva îngrijorări legitime: cum să trateze criza creată de fenomenul „Lügenpresse”/”Presa minte” și ce drum să aleagă în Era digitală, după scăderea popularității ziarelor în print și a televiziunii clasice (o cifră aproximativă ar fi scăderea totală a tirajelor de la 20 milioane de exemplare în anii ’90 la 5 milioane azi).

La sediul organizației germane Reporteri fără frontiere îngrijorarea e subliniată și de căderea Germaniei de pe locul 12 pe locul 16 în Indexul mondial al libertății presei. A contribuit la scădere hărțuirea mass-media de către grupul islamofob Pegida și de partidul radical Alternativa pentru Germania, care agresează jurnaliștii scandând „Presa minte!”. „S-a mai auzit acest slogan în timpul celui de-al treilea Reich, când naziștii au sugrumat presa liberă”, a subliniat Maximilian Popp, de la Der Spiegel, accentuând că presa va recupera încrederea dacă nu cedează propagandei. Totuși, situația dezvăluie un conflict în interiorul societății germane, o frustrare în creștere, care permite afirmarea mesajelor populiste. Nici cazul Jan Böhmermann, autor satiric german, judecat pentru insultă adusă președintelui turc Erdogan, nu aduce vești bune pentru libertatea opiniei.

În schimb, modelul mediilor publice, radio și televiziune, cu o finanțare de aproape 7 miliarde de euro anual, așa cum au fost prezentate cifrele de dr. Susane Pfab, secretar-general la ARD, pare să fie indestructibil. Taxa obligatorie colectată în proporție de 86% este de 17 euro de familie în fiecare lună. Declinul mediilor publice românești vine, desigur, din prost management, dar diferența de finanțare din taxa radio-tv își spune cuvântul*. Presa privată, puternicele trusturi deținute de Axel-Spriger sau Bertelsman, dar și agenția de presă DPA, a cărei autonomie e dată de un acționariat mare provenit din subscripții, se află într-o efervescență digitală care schimbă piața și lumea, dar nu și importanța sumelor venite din reclamă. Puterea a patra, deci?

Jurnaliștii germani se întâlnesc în 3 mai la Media Convention/re:publica, târgul media unde se pot vedea ultimele noutăți în comunicare și tehnologie. O dezbatere despre competiția televiziunilor internaționale de știri a dezvoltat o polemică majoră între reprezentanții Deutsche Welle, Russia Today, CNN și Al Jazeera: cine poartă responsabilitatea obiectivității, presa sau publicul? Russia Today spune că publicul trebuie să fie sceptic, să caute singur adevărul, din mai multe surse mediatice, să se îndoiască de orice informație din cauza diversității digitale. Etica, o condiție a libertății presei, este aceeași pentru toți jurnaliștii, ea trebuie respectată, fiindcă pierderea încrederii publicului înseamnă „Adio jurnalism! Bun venit propagandă, manipulare, conspirație, spionită”, aceasta a fost concluzia lui Peter Limbourg, directorul Deutsche Welle, aplaudată de participanți.

* Este intolerabil cum membrii Comisiilor reunite de Cultură și Mass-media din Parlamentul României – de data aceasta, cu excepția parlamentarilor PNL, retrași de la acest abuz – tratează legea după bunul lor plac: luni, 9 mai, comisia condusă de Georgică Severin, a chemat-o la audieri nu doar pe Monica Ghiurco, desemnată a doua oară prin vot de Consiliul de Administrație al TVR pentru funcția de președinte, ci și pe Irina Radu, favorita PSD, părtașă de mai mulți ani la dezastrul instituției. Din nou, legea este călcată în picioare de parlamentari, fiindcă Legea 41/1994 indică la art. 3 cum se face desemnarea și validarea președintelui-director general în mediile publice: „În vederea propunerii, comisiile permanente de specialitate vor examina cu prioritate, în termen de 7 zile, candidatul recomandat de către membrii titulari ai consiliilor de administraţie. Audierea candidatului se face de către comisii, în prezenţa membrilor consiliului de administraţie respectiv”. Dacă prevederea ar avea altă interpretare, atunci comisia ar fi procedat de la bun început la audierea mai multor candidați, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată până acum. În niciun mandat. Mai mult, în plen va fi trimisă doar propunerea Irinei Radu, nu și celalată propunere, rezultată din votul și voința Consiliului de Administrație. PSD (plus UNPR, ALDE, UDMR) spune răspicat că vrea să își planteze omul și să controleze TVR, așa cum controlează SRR, fără să îi pese de incompatibilități și alte chestiuni penale. Nici acest viol colectiv n-a reușit să îi scoată din inerție pe oamenii televiziunii publice, care ar trebui să tragă heblul și să iasă în stradă. Telejurnalul zilei a atârnat mai la coada știrilor că a avut loc audierea la comisie și că va fi soare, dacă nu va ploua.

Articol publicat şi în Revista 22.

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News