O dezolantă scenă politică

Dezolantă lupta pentru bani, pentru putere, pentru orgolii personale dusă între politicieni din linia întâi ai coaliţiei de guvernare, unii imaturi politic, unii împinși în funcții mult prea mari pentru pregătirea și experiența lor, unii îmbătați de putere, unii lipsiți de cea mai elementară strategie de negociere politică. Dezolant și peisajul politic din Opoziție. Rămâne speranţa că mai sunt oameni lucizi și maturi politic în coaliția de guvernare, care vor reuşi să oprească lucrurile înainte de dezastru. De un mare dezastru.

Anunţul de demitere a ministrului Justiţiei, Stelian Ion, făcut de premierul Florin Cîţu, la finalul unei zile deja extrem de tensionate – cu şedinţe de guvern amânate, cu semnale din partea partenerilor de coaliţie că iau în calcul ieşirea de la guvernare – a fost o decizie extrem de proastă. Nu a făcut decât să acutizeze tensiunile deja existente în coaliţia de guvernare, să stârnească un nou scandal în Guvern, aruncând ţara în criză politică, să decredibilizeze şi mai tare PNL – care deja este cu multe procente pe minus din cauza “jocurilor de putere” făcute în partid, pentru şefia PNL, de oameni coalizaţi în jurul lui Florin Cîţu – şi , în ultimă instanţă, să dea apă la moară PSD și AUR.

Decizia luată de Florin Cîţu, ignorând, din nou, protocolul de guvernare – la fel ca în cazul demiterii lui Vlad Voiculescu, de la Sănătate –, pare a avea ca miză principală nevoia de a trece rapid Programul Naţional de Investiţii “Anghel Saligny” (numit de unii PNDL3), pe care Stelian Ion l-a blocat momentan refuzând să dea un “aviz la minut” pe un document de o asemenea importanţă şi despre care susţine că, până la şedinţa de guvern de ieri, în care a fost adus pe liste suplimentare, nu ajunsese în format original la Ministerul Justiției.

Graba primului-ministru de a trece acest program nu pare a veni însă (doar) din dorinţa dezvoltării locale, aşa cum clamează, ci şi – sau mai cu seamă – din calcule pur politicianiste. Mai este puţin timp până la congresul PNL când Florin Cîţu speră că va fi ales preşedinte al partidului, iar adoptarea PNDL 3, în preambulul congresului, i-ar da posibilitatea să repartizeze fonduri consistente în teritoriu, în încercarea de a “cumpăra” bunăvoinţa cât mai multor primari liberali. Pe scurt, miza sa în încercarea de a trece PNDL 3, pe liste suplimentare, în regim de urgenţă adică, pare a fi câştigarea şefiei PNL. Altfel, a avut luni de zile la dispoziţie să o facă, să-l negocieze cu USR-PLUS. Acum o face recurgând la presiuni şi la demiteri de miniştri care îi stau în cale, dând dovadă de comportament discreţionar.

De altfel, Florin Cîţu a dat deja, din vară, mesaje de putere discreționară, când l-a demis pe ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, un susţinător declarat public al lui Ludovid Orban, contracandidatul său la preşedinţia PNL. Demiterea a făcut-o atunci sărind peste consultarea cu conducerea PNL – partidul care l-a nominalizat în funcție și care are răspunderea pentru toți miniștrii desemnați să facă parte din Guvern –, consultare prevăzută inclusiv în protocolul de guvernare.

• Citiţi şi: Semnale de putere discreționară dinspre Florin Cîţu?

Alianţa USR-PLUS – care are şi ea minusuri în guvernare, inclusiv la Justiţie, minusuri care se pot remedia însă prin analiză periodică a activităţii ministeriale şi prin măsuri luate de comun acord, nu intempestiv şi unilateral – este într-o poziţie deloc confortabilă. Conducerea alianţei a anunţat  că USR-PLUS îi retrage premierului Florin Cîţu sprijinul politic – a mai luat o dată o decizie similară, după demiterea lui Vlad Voiculescu, dar fără efect, ceea ar putea veni cu un decont electoral – şi că, dacă acesta nu va fi înlocuit, va susţine o moţiune de cenzură împotriva lui. E puţin probabil că în coaliţia de guvernare se va ajunge la un numitor comun şi că va fi decisă înlocuirea lui Florin Cîţu. În primul rând, mulţi dintrei cei de la vârful PNL sunt – mai nou –, vocali susţinători ai lui în competiţia internă pentru şefia partidului. În al doilea rând, o posibilă retragere a sprijinului politic, deci o înlocuire din funcţie a lui Florin Cîţu, i-ar diminua drastic şansele de a fi ales la conducerea PNL. Ar mai fi putut fi luată în calcul o posibilă demisie a primului-ministru, în cazul în care preşedintele Klaus Iohannis nu va semna cererea de revocare din funcţie a ministrului Stelian Ion – revocare pe care unele voci o leagă şi de interesul, inclusive al preşedintelui Iohannis, faţă de procedura de numire a procurorilor de rang înalt de la DIICOT, DNA şi Parchetul General aflată în derulare. Ipoteza demisiei este, însă, puţin probabilă pentru că l-ar face pe Florin Cîţu – favorit, se pare, şi la Cotroceni – să intre în alegerile pentru şefia PNL din postura perdantului. Opţiunea de rezervă a USR-PLUS, adică o moţiune de cenzură, nu este simplă şi nici confortabilă. Singuri, parlamentarii USR-PLUS nu pot nici măcar iniţia o moţiune de cenzură, fiind nevoie de 117 semnături, or alianţa are doar 80 de parlamentari. Ceea ce înseamnă că alianţa USR-PLUS ar trebui să voteze moţiunea iniţiată de PSD, adică să vozete dărâmarea Guvernului, în care şi alianţa are miniştri, cot la cot cu PSD şi AUR. De altfel, liderul social-democrat Marcel Ciolacu le-a lansat şi invitaţia: “Îi așteptăm pe cei din USR PLUS să termine cu baletul și să semneze”.

• Citiţi şi: Efectele “revoluţiei reformiştilor” din PNL

Dezolantă scenă politică. Dezolantă lupta pentru bani, pentru putere, pentru orgolii personale dusă între politicieni din linia întâi, unii imaturi politic, unii împinși în funcții mult prea mari pentru pregătirea și experiența lor, unii îmbătați de putere, unii lipsiți de cea mai elementară strategie de negociere politică. Dezolant și peisajul politic din Opoziție, cu un PSD și un AUR care flutură cu voioşie – şi efect electoral – lozinci demagogice și populisme deșănțate ambalate ca strategie de guvernare. Rămâne speranţa că mai sunt oameni lucizi și maturi politic în coaliția de guvernare, care vor reuşi să oprească lucrurile înainte de dezastru. De un mare dezastru în perspectiva lui 2024. Iar apoi, după liniștirea apelor, după congresele de alegere a preşedinţilor PNL şi, respectiv, USR-PLUS, îi vor trage din linia întâi pe cei care se fac, şi direct, şi indirect, responsabili de criza politică actuală.