Mai-mult-ca-trecutul Anei Blandiana
Un jurnal al Anei Blandiana, scris pe parcursul a puţin mai mult de un an, înainte de revoluţia din decembrie 1989, a apărut zilele acestea la Humanitas, sub titlul Mai-mult-ca-trecutul.

Ana Blandiana, “Mai-mult-ca-trecutul. Jurnal, 31 august 1988-12 decembrie 1989”, Humanitas, 2023, Ediţia I, 536 pagini
“Nimeni nu mai are încredere în nimeni, nimeni nu mai este alături de nimeni, o asociere este o utopie, un gest de sprijin al cuiva sau a ceva, aproape de neimaginat. Suntem singuri, cu desăvârșire singuri, nu doar în istorie, ca popor, ci și în eternitate, ca oameni. De aceea, în toată devenirea noastră am reușit numai lucrurile care puteau fi făcute de unul singur (poezia, de exemplu) și am fost jalnici sau pur și simplu inexistenți în domeniile în care ar fi fost nevoie de cea mai elementară asociere sau solidarizare. Tot ce se întâmplă și felul incredibil, ușor suspect, în care se întâmplă par a spune că toată durerea, toată suferința unei jumătăți de secol a fost fără sens. Ceea ce nu pot accepta. Există în mine o convingere subterană, ascunsă, nemărturisită pentru că nu știu cum ar putea fi formulată inteligibil, care îmi spune că nici o suferință nu poate fi zadarnică și că țările care ies acum din întuneric și teroare nu pot, nu trebuie să-și dorească pur și simplu să devină asemenea celor ce nu au fost acolo, că societățile care se inventează acum trebuie să adauge libertății și bunăstării statelor apusene și picăturile de umanitate distilate din suferinţa pe care au îndurat-o. Pentru că cel mai greu dintre toate enormele eforturi la care este supus spiritul creator, într-o lume și într-un timp ca acesta, este acela de a privi cu neînduplecare tot răul, toată urâțenia din jur, găsind în același timp puterea de a descoperi urmele de frumusețe și bine capabile să păstreze vie iubirea care mișcă soarele și celelalte cuvinte”, scrie Ana Blandiana în Mai-mult-ca-trecutul. Jurnal 31 august 1988 – 12 decembrie 1989.
Ana Blandiana (numele literar al Otiliei-Valeria Coman, căsătorită Rusan) s-a născut la Timişoara, la 25 martie 1942. Este licenţiată în Filologie romanică, la Facultatea de Filologie a Universităţii din Cluj, având ulterior burse de studii la Iowa University (SUA), Heidelberg Universität, DAAD Berlin.
Este autoarea unei serii de cărţi de poezie: Persoana întâi plural, 1964; Călcâiul vulnerabil, 1966; A treia taină, 1969; 50 de poeme, 1970; Octombrie, noiembrie, decembrie, 1972; Poeme, 1974; Somnul din somn, 1977; Întâmplări din grădina mea, 1980; Ochiul de greier, 1981; Ora de nisip, 1984; Stea de pradă, 1986; Alte întâmplări din grădina mea, 1987; Întâmplări de pe strada mea, 1988; Poezii, 1988; Arhitectura valurilor, 1990; 100 de poeme, 1991; În dimineaţa de după moarte, 1996; La cules îngeri, 1997, 2003, 2004; Cartea albă a lui Arpagic, 1998; Balanţa cu un singur talger, 1998; Soarele de apoi, 2000; Refluxul sensurilor, 2004; Poeme, 2005, Întoarcerea lui Arpagic, 2008; Patria mea A4, 2010; Pleoape de apă, 2010; Orologiul fără ore, 2016; Variațiuni pe o temă dată, 2018; Integrala poemelor (2019). Cărţi de eseuri: Calitatea de martor, 1970, 2003; Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975; Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978; Coridoare de oglinzi, 1983; Autoportret cu palimpsest, 1985; Oraşe de silabe, 1987; Geniul de a fi, 1998; Ghicitul în mulţimi, 2000; Cine sunt eu?, 2001; A fi sau a privi, 2005; O silabisire a lumii, 2006; Spaima de literatură, 2004, 2010; Fals tratat de manipulare, 2013; Istoria ca viitor, 2017.
A scris, de asemenea, şi cărţi de proză: Cele patru anotimpuri, 1977, 2001, 2011 – nuvele; Proiecte de trecut, 1982, 2011 – nuvele; Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 – roman; Imitaţie de coşmar, 1995 – nuvele; Oraşul topit şi alte povestiri fantastice, 2004 – nuvele; Povestiri fantastice, 2016 – nuvele.
A avut însă interdicţii de publicare în perioada 1959-1964, în anul 1985, apoi în perioada 1988-1989.
Volumele sale de poezie şi de proză au apărut în traducere, începând din 1982, la prestigioase edituri din Polonia, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, Estonia, Suedia, Norvegia, Ungaria, Franţa, Olanda, Bulgaria, Letonia, Albania, Serbia, Slovenia, Macedonia, China, Coreea de Sud.
De-a lungul carierei i-au fost acordate o serie de premii literare, printre care: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, 1982; Premiul Internaţional „Gottfried von Herder“, Viena, 1982; Premiul Naţional de Poezie, 1997; Premiul „Opera Omnia“, 2001; Premiul Internaţional „Vilenica“, 2002; Premiul Internaţional „Camaiore“, 2005; Premiul Special „Acerbi“, 2005; Premiul „Poetul European al libertăţii“, 2016, Premiul Canadian pentru Poezie „Griffin”, 2018.
În 1990, Ana Blandiana reînfiinţează PEN Clubul Român, al cărui preşedinte devine. Este unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, pe care o conduce între 1991 şi 2001. Este, tototadă, fondator şi preşedinte al Academiei Civice şi realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, de la Sighet. Este şi membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé“ şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).
- Recomandare de lectură: Ana Blandiana: „Adevărul câștigă implacabil teren, chiar dacă nu mai are cui să facă dreptate”
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News
Dați mi voie, distinsa Doamna Ana Blandiana., să vă contrazic.Poezia nu poate fi foarte individuala, atâta timp cât are răsunet în sufletul altora. E adevărat că mesajul poate fi deformat, uitat, deturnat… Că nici nu mai aparține celui ce l- a emis. E al tuturor și al nimănui. Așa se întâmplă poate cu toate adevărurile, cu toate idealurile. Apropo de Eminescu – ” Dintre sute de catarge” Nici nu mai indraznesti sa scrii, fiindcă nu știi cine și dacă te mai citește. Și atunci, da! Poezia și filozofia devin acte individuale. Mărturisesc că am citit foarte puțin din gândurile Dvs. Mă mir să observ că sunteți atât de optimista. Și vreau să vă cred cu privire la recuperarea adevărului. Cu mult respect.
D-na Blandiana este o poeta foarte talentata. Dar, din punct de vedere politic, am o mare nedumerire. Dumneaei este fica de preot, iar copiii de preot au fost respinsi la admiterea la facultate, pe motiv de origine sociala. Copiii de preot nu au fost primiti in facultati. D-na Blandiana, fiica de preot, a fost admisa la facultatea de filologie in perioada cea mai neagra a istoriiei comuniste.
Citiți „Fals tratat de manipulare”, volum al Anei Blandiana. Găsiți răspunsul.
Paul Farkas, 2 septembrie 2023
Ce păcat că ați omis traducerile în limba ebraică mai cu seamă că sunt demne de menționat. Aceste traduceri realizate de poetul Moshe B Itzhaki eu fiind colaborator intervievând-o pe dna Blandiana și incluzând eseuri în unele cărți traduse, sunt toate apărute la editura Keshev le Shira de la Tel Aviv. Ele au trezit nu doar interesul multor poeți cunoscuți ai Israelului ci au reușit să creeze o punte între poezia românească și cea israeliană contemporană. Poezia doamnei Ana Blandiana așadar, este citită și mult apreciată aici în Israel, iar întâlnirile sale cu publicul israelian sunt de foarte bun augur și ocazionează dialogurii vii legate de poezia domniei sale și de aspectele social politice trăite de poetă atât în perioada comunistă cât și în cea post comunistă. Repet, aceste dialoguri sunt purtate nu doar cu israelienii de origine română ci în special cu cei născuți în Israel.
Cărți apărute în limba ebraică: Refluxul sensurilor ( Shefel ha Hushim), Keshev Publishing House, Tel Aviv, 2014;
…emblema speran’ei sub un soare gri (Tikva mi tahat lashemesh afura), Keshev Publishing House, Tel Aviv, 2017; C\nd moartea se aprinde ]n frunze (Keshe ha mavet nidlak be alim), Keshev Publishing House, Tel Aviv, 2021. Proiectele continuă. În prezent lucrăm la o traducere de eseuri din cartea Istoria ca viitor. Desigur, un amănunt în afara articolului Dvs. este că împreună cu Moshe B Itzhaki am tradus în limba ebraică și publicat în Israel o antologie a poeziei echinoxiste (11 poeți), un volum de poezii ale lui Dinu Flămând și altul scris de Marta Petreu.
Păcat că ați omis traducerile poeziei dnei Blandiana în ebraică: Refluxul sensurilor (Shefel ha hushim), Keshev Publishing House, Tel Aviv, 2014 ; …emblema speranței sub un soare gri (Tikva Mitahat La shemesh Afura), Keshev Publishing House, Tel Aviv,2017; Când moartea se aprinde în frunze (Keshe ha Mavet Nidlak be Alim) Keshev Publishing House, Tel Aviv, 2021. Traducerile îi aparțin poetului israelian Moshe B Itzhaki împreună cu colaborarea și contribuția mea de eseie, epiloguri, etc.