Judecătoarea Camelia Bogdan, exclusă pentru a doua oară din magistratură, se luptă cu morile de vânt din Justiţie


Foto: Hepta

Secţia pentru Judecători a CSM a decis, anul trecut, a doua suspendare din magistratură a judecătoarei Camelia Bogdan, decizie pe care aceasta a atacat-o în instanţă. Până la soluţionarea ei, însă, a fost suspendată din magistratură. Camelia Bogdan suspectează că pentru această decizie nu a existat cvorum în CSM şi, în plus, spune că s-ar fi recurs la o semnătură în fals. Posibil fals pe care nimeni însă nu vrea să-l cerceteze… Pare o luptă a sa cu mori de vânt din Justiţie. Cazul va ajunge la CEDO, anunţă ea.

 

A doua excludere din magistratură, imediat după anularea în instanţă a primeia

Camelia Bogdan, judecător specializat în domeniul infracțiunilor economice și al recuperării prejudiciului, care s-a luat de gât cu mafia economico-financiară în dosare grele – unul dintre dosarele de răsunet pe care le-a judecat este cel al privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, în care, în anul 2014, Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare cu executare, pentru spălare de bani – a fost din nou exclusă din magistratură. În primăvara anului trecut.

Prima excludere a sa din magistratură a fost în 8 februarie 2017, în urma unei decizii a Secţiei pentru judecători a CSM, pe motiv că s-ar fi aflat în incompatibilitate şi conflict de interese. La finalul aceluiaşi an, a câştigat procesul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reîntorcându-se pentru o perioadă în Justiţie. Peste alte câteva luni, însă, în primăvara lui 2018, Inspecţia Judiciară a decis o nouă excludere a sa din magistratură. Pare, însă, că se luptă cu mori de vânt din CSM, din Parchetul General, de la Înalta Curte de Casaţi şi Justiţie.

2 aprilie 2018. Secţia pentru Judecători a CSM, admiţând acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară, decide, prin Hotărârea 9J, excluderea din magistratură (pentru a doua oară) a judecătoarei Camelia Bogdan. Motivul oficial este încălcarea art. 99 lit. e) din Legea 303/2002, privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Adică, nerespectarea dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor…

24 mai 2018. Camelia Bogdan atacă această a decizie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

29 mai 2018. Ca urmare a formulării recursului, a fost suspendată de drept. Serviciul Resurse Umane pentru Judecători înaintează Secţiei pentru Judecători a CSM nota de suspendare din funcţie a judecătoarei, până la soluţionarea recursului formulat de aceasta.

31 mai 2018. Camelia Bogdan este suspendată din magistratură în baza Hotărârii 608/2018. Pe care o contestă însă, în 4 iunie 2018, la CSM, suspicionând că, în spatele refuzului de a face publice numele judecătorilor care au pronunţat-o ar sta o lipsă de cvorum şi, totodată, un posibil fals intelectual constând în falsificarea semnăturii judecătoarei Mariana Ghena, fost preşedinte al CSM. „Văzând că nu există date privind numărul judecătorilor care au pronunţat hotărârea de suspendare şi că semnătura dnei Ghena nu îi aparţine, am atacat-o imediat la Plen. Preşedintele CSM de anul trecut, Simona Marcu, a refuzat să îmi includă pe ordinea de zi a Plenului CSM contestaţia împotriva hotărârii Secţiei, aşa că am atacat-o la ÎCCJ, notificând Curtea de Apel Bucureşti şi Curtea de Apel Târgu Mureş să nu o pună în aplicare, iar ulterior am formulat plângere împotriva refuzului de a o include pe ordinea de zi”, spune judecătorul Camelia Bogdan.

7 septembrie 2018. Plenul CSM emite Hotărârea 880 prin care îi transmite că şedinţa Secţiei pentru Judecători din 31 mai 2018, în care a fost pronunţată Hotărârea nr. 608/2018, a fost prezidată de judecătoarea Mariana Ghena, „care a şi semnat hotărârea contestată. (…) Prin urmare, Plenul CSM nu poate aprecia drept întemeiate aceste susţineri.”

Referitor la solicitarea de verificare în scripte a semnăturii, pe care Camelia Bogdan o suspicionează ca fiind falsă, CSM îi răspunde că „Plenul CSM îndeplineşte rolul de organ administrativ, iar nu pe acela de instanţă extrajudiciară.”

Cât priveşte suspendarea din funcţie a Cameliei Bogdan, pe perioada judecării recursului, Plenul CSM susţine că este legală şi invocă art. 65 din Legea 303/2004: „În cazul în care împotriva hotărârii de eliberare din funcţie a judecătorului sau procurorului se exercită calea de atac a recursului, acesta va fi suspendat din funcţie până la soluţionarea irevocabilă a cauzei către instanţa competentă.”  Prin urmare, contestaţia Cameliei Bogdan este respinsă.

11 aprilie 2019. Camelia Bogdan trimite Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie o Cerere completatoare a cererii de chemare în judecată, în care solicită anularea Hotărârii Plenului CSM nr. 880/7 septembrie 2018.

În aceeaşi zi, adresează aceleiaşi instanţe o Cerere de verificare de scripte şi denunţare a înscrisului ca fals, document prin care solicita, într-o primă etapă:

1. Citarea CSM pentru a depune originalul Hotărârii 608/2018 a Secţiei pentru Judecători, extras din procesul-verbal al şedinţei din 31 mai 2018 în ceea ce priveşte consemnarea voturilor exprimate.

2. Compararea de scripte dintre Hotărârea 608/ 2018 şi înscrisurile anexate cererii (adrese purtând semnătura judecătoarei Mariana Ghena şi prima decizie a sa din magistratură îniantată Curţii de Apel Bucureşti, care are semnătura Marianei Ghena.

3. Citarea Marianei Ghena, în vederea prezentării în faţa instanţei a unui specimen de semnătură.

Într-o a doua etapă solicita:

1. Suspendarea soluţionării cauzei până la soluţionarea dosarului penal ce are ca obiect constatarea infracţiunii de fals.

2. Sesizarea unităţii de parchet competente să cerceteze existenţa falsului.

21 iunie 2019. ÎCCJ respinge ca inadmisibil capătul de cerere formulat de Camelia Bogdan în anularea Hotărârii Secţiei pentru judecători nr. 608/ 2018 din dosarul 1511/1/2018. Aceasta anunţă că o va ataca la CEDO: „Aştept comunicarea hotărârii prin care completul condus de domnul Ionel Barbă mi-a respins ca inadmisibila acţiunea, pentru a diligenta acţiunea la CEDO.”

 

A fost cvorum la CSM? Nu se ştie…

CSM şi Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie – Totul e în regulă

Am solicitat conducerii CSM să comunice numele judecătorilor care au votat, în şedinţa Secţiei pentru Judecători din data de 31 mai 2018, suspendarea din magistratură a judecătoarei Camelia Bogdan.

CSM transmite că „Hotărârile CSM, în plen şi în secţii, se iau prin vot direct şi secret şi se motivează”. Iar copie după actul solicitat nu furnizează pentru că „Dispoziţiile din Legea 317/2004 ce reglementează procedura de soluţionare a acţiunii disciplinare se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă, prevederi similare existând şi în ceea ce priveşte conţinutul hotărârii. Or, în Codul de procedură civilă nu există vreo obligaţie impusă instanţelor de judecată de a publica pe site hotărârile judecătoreşti. S-a apreciat astfel că nu există o obligaţie a CSM de a publica pe pagina proprie de internet hotărârile pronunţate, ca instanţă disciplinare, în materia răspunderii duâisciplinare a judecătorilor şi procurorilor.”

 

A fost sesizată Secţia Specială despre un posibil fals intelectual comis în CSM? Nu se ştie…

Am cerut, de asemenea, conducerii CSM să comunice dacă a sesizat Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la un posibil fals intelectual pe care l-a reclamat Camelia Bogdan. CSM transmite că „din evidenţele instituţiei nu a rezultat să se fi formulat vreo sesizare” şi invocă denunţarea falsului, de către Camelia Bogdan, în dosarul 1511/1/2018, de la ÎCCJ, care, în 21 iunie 2019, a respins ca inadmisibil capătul de cerere formulat, referitor la acest fals.

De asemenea, am cerut conducerii Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie să comunice dacă a fost sesizată de către CSM cu privire la posibilul fals intelectual reclamat de Camelia Bogdan şi, dacă a fost, ce măsuri a luat. Răspunsul, venit prin Biroul de Comunicare al Parchetului General, face referire la „caracterul  nepublic al procedurii în cursul urmăririi penale” şi la faptul că, „în comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul nediscriminatoriu la informare”. Refuzul de a furniza răspunsul solicitat – împachetat într-o formulare ambiguă – nu este însă întemeiat, pentru că nu am solicitat informaţii dintr-un dosar aflat în cercetare.


Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.