Generalul Teodor Frunzeti şi maiorul Dorel Buşe – plagiat la Universitatea Naţională de Apărare

Doi profesori de la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Teodor Frunzeti şi Dorel Buşe, ambii ofiţeri ai Armatei Române, iar unul ofiţer de rang înalt, expert în securitate naţională, au semnat un volum de Relaţii Internaţionale în care pagini întregi au fost plagiate după o altă carte. Teodor Frunzeti spune, însă, că nu a scris acest volum, pe a cărui copertă îi apare numele.

 

25 de pagini, plagiate

În anul 2011, pe când ocupa funcţia de rector al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, generalul-locotenent profesor universitar dr. Teodor Frunzeti, publicase în co-autorat cu, pe atunci, maior conferenţiar universitar dr. Dorel Buşe, volumul Relaţii Internaţionale, la Editura UNAp.  Pagini întregi din această carte, 25, sunt însă plagiate după Manualul de Relaţii Internaţionale, coordonat de Andrei Miroiu şi Radu Sebastian Ungureanu, apărut în 2006, la Editura Polirom. Informaţia a fost iniţial făcută publică, într-un cerc academic, de Anton Casian. Am fost, recent, sesizată în privinţa existenţei ei. Într-adevăr, punând faţă în faţă cele două lucrări, rezultă pagini întregi copiate cuvânt cu cuvânt.

În Introducerea volumului Relaţii Internaţionale (pag. 7-10), aproape trei pagini sunt copiate după „Introducerea” Manualului de Relaţii Internaţionale (pag. 11-13), semnată de Andrei Miroiu şi Radu-Sebastian Ungureanu. Ceee ce diferă sunt primele trei rânduri şi finalul „Introducerii”.

Manualul de Relaţii Internaţionale, pag. 11 şi, în dreapta, volumul Relaţii Internaţionale, pag. 7

 

Manualul de Relaţii Internaţionale, pag. 12-13 şi, în dreapta, volumul Relaţii Internaţionale, pag. 8-9

 

Capitolul „Balanţa de putere”, semnat de Andrei Miroiu şi Simona Soare, din Manualul de Relaţii Internaţionale, (pag. 199-208), a fost copiat integral de Dorel Buşe şi Teodor Frunzeti şi introdus, cu un subtitlu omonim, în capitolul „Relaţiile internaţionale. Obiect de studiu, concepte fundamentale şi niveluri de analiză” (pag. 16-25).

Textul diferă doar acolo unde Frunzeti şi Buşe au omis de la culegere unele cuvinte sau le-au copiat, mecanic, în mod greşit.

În textul plagiat se păstrează inclusiv divizarea temei pe puncte şi subpuncte, fiind copiată până şi o notă de subsol care reprezintă o explicaţie a autorilor la sintagma revenire la statu-quo-ul anterior (pag. 202). Nota este însă culeasă cu greşeli, astfel că apar informaţii hilare. Dacă, de exemplu, Miroiu şi Soare vorbesc despre o „Franţă restaurată la statutul de mare putere în 1818”, ceilalţi doi vorbesc despre o „Franţă restantă la statutul de mare putere în 1818”.

Din cartea lui Teodor Frunzeti şi a lui Dorel Buşe sunt însă eliminate sursele biografice care apar în paginile acestui capitol al Manualului de Relaţii Internaţionale şi, implicit, în bibliografie: Alfred Vagts, Ernest B. Haas, Hedley Bull, Edmund Burke, apud Martin Wight.

Manualul de Relaţii Internaţionale, pag. 199 şi, în dreapta, volumul Relaţii Internaţionale, pag. 16-17

 

Manualul de Relaţii Internaţionale, pag. 200-201 şi 202-203 şi imaginea de jos, volumul Relaţii Internaţionale, pag. 18-19

 

Manualul de Relaţii Internaţionale, pag. 204-205 (prima imagine) şi ultimele două imagini, volumul Relaţii Internaţionale, pag. 20-21 şi 22-23

 

Manualul de Relaţii Internaţionale, pag. 208 şi pag. 206-207 şi imaginea de joi, volumul Relaţii Internaţionale, pag. 24-25

 

Pasaje întregi din capitolul „Problema nivelurilor de analiză în Relaţiile Internaţionale”, scris de Ionuţ Apahidean, în Manualul de Relaţii Internaţionale (pag. 61-70), apar preluate identic în volumul Relaţii Internaţionale, la capitolul „Relaţiile internaţionale. Obiect de studiu, concepte fundamentale şi niveluri de analiză”, sub intertilul „Problema nivelurilor de analiză în relaţiile internaţionale” (pag. 25-28).

Manualul de Relaţii Internaţionale, pag. 61 şi, în dreapta, volumul Relaţii Internaţionale, pag. 24-25

 

Manualul de Relaţii Internaţionale, pag. 62-63, 64-65 şi 66-67 şi, în dreapta jos, volumul Relaţii Internaţionale, pag. 26-27

 

Manualul de Relaţii Internaţionale, pag. 79-80 şi, în dreapta, volumul Relaţii Internaţionale, pag. 28-29

 

Părţi masive din capitolul „Evoluţia sistemului internaţional până în 1914”, semnat de Andrei Miroiu, în Manualul de Relaţii Internaţionale (pag. 15-23) sunt preluate cuvânt cu cuvânt în Capitolul 2 al Relaţiilor Internaţionale, „Mediul internaţional. Elemente caracteristice” (pag. 29-43), sub intertitlul identic „Evoluţia sistemului internaţional până în 1914”.

Textul este, din nou, cules cu greşeli, care schimbă înţelesul unor cuvinte sau al unor fraze. Dacă, de exemplu, Andrei Miroiu vorbeşte în deschiderea capitolului despre o „politică interstatală” (pag. 15, alin. 2), Teodor Frunzeti şi Dorel Buşe scriu despre o „politică instalată” (pag. 37, alin. 3). De asemenea, „războiul sistemic”, din textul iniţial (pag. 205, alin. 5), se transformă în „război sistematic” (pag. 23, alin.2).

Fragmente identice din subcapitolul „Pacea din Westfalia (1648)”, preluate de la Miroiu (pag. 19) le găsim la Frunzeti şi Buşe, în subcapitolul „Pacea de la Westfalia (1648)” (pag. 39).

Apar şi aici greşeli de copiere. Astfel, „puterile majore în sistem, menţinătoare şi responsabile de balanţă”, din textul lui Andrei Miroiu (pag. 206, alin. 3), devin „puterile majore în sistem, menţionare şi responsabilitate de balanţă” (pag. 24, alin. 2).

Integral este copiat şi subcapitolul „Pacea de la Utrecht (1713)”, scris de Andrei Miroiu (pag. 22), care se regăseşte sub acelaşi nume în volumul lui Frunzeti şi Buşe (pag. 40)

Şi în cazul acestui capitol, din volumul lui Teodor Frunzeti şi al lui Dorel Buşe sunt eliminate sursele biografice care apar în paginile acestui capitol al Manualului de Relaţii Internaţionale şi, implicit, în bibliografie: George Modelski şi Patrick M. Morgan, Immanuel Wallerstein sau David Armstrong.

Manualul de Relaţii Internaţionale, pag. 14-15 şi volumul Relaţii Internaţionale, pag. 36-37

 

Manualul de Relaţii Internaţionale, pag. 16-17, 18-19 şi 20-21 şi volumul Relaţii Internaţionale, pag. 36-37, 38-39, 22-23 şi 40-41

 

Manualul de Relaţii Internaţionale, pag. 22-23 şi, în dreapta jos, volumul Relaţii Internaţionale, pag. 40-41

 

Aproape două pagini din Capitolul „Globalizarea între concept şi realitate desemnată”, semnat de Ionuţ Apahideanu, în Manualul de Relaţii Internaţionale (pag. 303-304), au fost preluate cuvânt cu cuvânt în Capitolul 11 „Globalizarea”, al volumului Relaţii Internaţionale (pag. 167-168), cu eliminarea, însă, a surselor bibliografice: Malcolm Waters şi David Held et. al.

Manualul de Relaţii Internaţionale, pag. 302-303 şi, în dreapta, volumul Relaţii Internaţionale, pag. 166-167

 

Manualul de Relaţii Internaţionale, pag. 304-305 şi, în dreapta, volumul Relaţii Internaţionale, pag. 168-169

 

Mai mult de cinci pagini din subcapitolul „Teoriile feministe”, din volumul Relaţii Internaţionale (pag. 132-136), sunt copiate după capitolul „Feminismul în Relaţiile Internaţionale”, scris de Olivia Toderean, în Manualul de Relaţii Internaţionale (pag. 165-174). Inclusiv două note de subsol, luate cuvânt cu cuvânt (pag. 132 şi 135 în Relaţii… şi pag. 166 şi 173 în Manual…). Apar, însă, şi modificări de text. Involuntare. Par greşeli de culegere mecanică. De exemplu, dacă Olivia Toderean vorbeşte despre „împărţirea oamenilor în cele două sexe” (pag. 166, alin. 2), în celălat volum apare „împărţirea oamenilor în cele două axe” (pag. 133. alin. 1). Sau „elementul constructiv” din textul iniţial (pag. 166, alin. 2) este transformat în „elementul constitutiv” (pag. 133, alin. 2). Sau apar propoziţii lipsă, uitate, se pare, la culegere.

Manualul de Relaţii Internaţionale, pag. 166-167 şi 164-165 şi, în dreapta, volumul Relaţii Internaţionale, pag. 132-133

 

 Manualul de Relaţii Internaţionale, pag. 168-169, 170-171 şi 174-175 şi, în dreapta, volumul Relaţii Internaţionale, pag. 134-135

 

Manualul de Relaţii Internaţionale, pag. 174-175 şi, în dreapta, volumul Relaţii Internaţionale, pag. 136-137

 

Teodor Frunzeti: „Îmi pare rău”

Ce spun autorii volumului plagiat? Teodor Frunzeti a fost deschis la dialog. La scurt timp după ce l-am căutat la Departamentul Securităţii Naţionale al Administraţiei Prezidenţiale, unde activează şi de unde mi s-a comunicat că voi fi sunată, am fost contactată de către acesta.

Teodor Frunzeti susţine că nu a scris acest volum, chiar dacă numele său apare pe copertă. Îi spun că mi-e foarte greu să accept ideea că cineva îşi pune semnătura pe o carte pe care nu a scris-o. „E adevărat”, admite. „ Dar ştiţi cum e, atunci când eşti rector şi trebuie să scoată universitatea nişte manuale, dă bine să fie şi rectorul pus acolo”, îşi argumentează co-autoratul care ar fi doar declarativ. Spune, însă, că nu era o carte scrisă pentru a fi pusă în vânzare, ci un document de uz intern, pentru universitate, şi că nu a presupus vreo remuneraţie.

Din punctul său de vedere, însă, problema s-a rezolvat, în sensul că acest volum a fost retras de către UNAp: „În momentul în care a considerat că manualul nu mai este de nivelul calitativ care să presupună utilizarea sa, UNAp l-a scos din utilizare”. Totuşi, îi spun, cartea se găseşte în biblioteci; eu am împrumutat-o, zilele trecute, de la Biblioteca Centrală Universitară Timişoara. „Probabil, unii nu au dat curs cererii universităţii. Dar volumul a fost retras, oficial”, mai spune Teodor Frunzeti.

„Îmi pare rău – încheie acesta. Eu sunt cel mai afectat de povestea asta. Vă daţi seama că, după o carieră de atâţia ani, să te trezeşti la sfârşit cu o chestie de tipul ăsta…”

 

Dorel Buşe, in silenzio stampa

Dacă Teodor Frunzeti a acceptat dialogul, Dorel Buşe evită discuţia.

Cum pe site-ul UNAp nu sunt de găsit nici listele cu profesori, deci, nici CV-urile şi datele lor de contact, am solicitat la UNAp numărul de telefon al lui acestuia sau adresa de mail, pentru a-l întreba cum explică existenţa, în volumul pe care l-a scris, a acestor pagini identice cu altele, publicate în Manualul de Relaţii Internaţionale? Nu mi-au fost oferite datele de contact. Mi s-a răspuns, însă, că această carte a intrat în atenţia Comisiei de etică universitară a UNAp care a decis, în octombrie 2016, că a fost elaborată „cu încălcarea eticii universitare şi a bunei conduite în cercetarea ştiinţifică”, iar ca sancţiune aplicată a hotărât „retragerea lucrării publicate”.

Cum îmi lipsea punctul de vedere al lui Dorel Buşe, am insistat, solicitând, din nou, ori datele de contact, ori opinia acestuia. Mi-a fost cerută o nouă solicitare de informaţii. Pe care am făcut-o. Dar nici de data aceasta nu mi-au fost furnizate nici datele sale de contact, nici punctul de vedere asumat de acesta. Colonelul Daniel Marin, şeful Secţiei Stat Major şi Secretariat al UNAp, mi-a spus, la începutul săptămânii, că cererea mea i-a fost transmisă lui Dorel Buşe, care mă va contacta. Ceea ce nu s-a întâmplat.

 

Coordonatorii volumului nu iau în calcul o acţiune în justiţie

L-am întrebat pe Andrei Miroiu, unul dintre coordonatorii Manualului de Relaţii Internaţionale şi unul dintre autorii plagiaţi, dacă intenţionează să îi acţioneze în judecată, pe cei doi, pentru plagiat. Acesta spune că a fost sesizat în privinţa plagiatului, dar că nu are de gând să deschidă o acţiune în justiţie.

La fel, celălalt cordonator, Radu Sebastian Ungureanu, afirmă că o eventuală acţiune în justiţie n-ar putea-o declanşa decât autorii, întrucât ei sunt cei prejudiciaţi.

 

Cine este Teodor Frunzeti?

Generalul Teodor Frunzeti – doctor în Ştiinţe Politice al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (din 2007) şi doctor în Ştiinţe Militare al Academiei de Înalte Studii Militare (din 1996) – este, din octombrie 2016, consilier grad IA la Departamentul Securității Naționale al Administraţiei Prezidenţiale, iar în perioada ianuarie 2015 – septembrie 2016 a fost, potrivit Preşedinţiei, consilier la cabinetul demnitarului, în cadrul aceluiaşi departament. De asemenea, în perioada 2009-2013, a fost rectorul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, volumul plagiat fiind publicat în perioada în care conducea UNAp.

În momentul de faţă este şi profesor universitar la Universitatea „Titu Maoirescu”, din Bucureşti, la Departamentul de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene al Facultăţii de Ştiinţe Sociale, Politice şi Umaniste.

De asemenea, este membru afiliat al Şcolii Doctorale a UNAp „Carol I”, pe disciplina Informaţii şi Securitate Naţională, şi profesor asociat la Departamentul de Studii Internaţionale şi Istorie Contemporană al Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş Bolyai”, din Cluj Napoca, şi al Departamentului de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Studii de Securitate al Facultăţii de Știinte Socio-Umane din cadrul Universităţii „Lucian Blaga”, din Sibiu.

Teodor Frunzeti este şi preşedintele Secţiei de Ştiinţe Militare a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi a fost primul preşedinte al Academiei de Ştiinţe Militare – transformată ulterior în Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale –, funcţie pe care a ocupat-o câteva luni doar, din iulie 2012 până în ianuarie 2015, când la conducerea acesteia fusese ales fostul şef al SRI, George Maior.

Teodor Frunzeti face parte din Consiliul Ştiinţific al Editurii Institutul European, din Iaşi, ca şi coordonator al colecţiei „Studii strategice şi de securitate”.

Potrivit CV-ului său, 35 de cărţi, al căror titlu nu este specificat, îl au pe Teodor Frunzeti autor, coautor sau coordonator.

 

Cine este Dorel Buşe? Nu e clar.

Despre Dorel Buşe am reuşit să aflu doar că este locotenent-colonel profesor universitar dr., cadru didactic al Facultăţii de Securitate şi Apărare al UNAp „Carol I”. A urcat, deci, în ierarhia academică, după publicarea volumului pe care l-a plagiat. Un CV al acestuia nu este de găsit însă nici pe site-ul universităţii, nici în cărţile pe care le-a scris.

 

Update, 19 iunie 2017:

După publicarea articolului, luni, 19 iunie, am fost contactată de Dorel Buşe. Acesta mi-a spus că i s-a comunicat abia joi, 15 iunie, solicitarea mea de a lua legătura, dar că a fost foarte ocupat, la sfârşitul săptămânii trecute.

Dorel Buşe afirmă că volumul pe care l-a semnat „este un suport de curs, cu destinaţia de manual pentru cursanţii UNAp, cu regim de uz intern, care a avut ca principal scop acela de a sintetiza cele mai importante informaţii pe o tematică din fişele disciplinelor regăsite la programele de studii. «Manualul de Relaţii Internaţionale», publicat de domnii Ungureanu şi Miroiu, a fost considerat cel mai potrivit pentru acest domeniu. Nu am dorit să fie o lucrare cu ISBN, o lucrare pentru publicul larg. Dintr-o eroare a editurii a fost trecut pe lista cu lucrări publicate.”

Totuşi, îi spun, nici într-un manual de curs nu inserezi blocuri de text luate cu copy-paste dintr-un alt volum, fără să respecţi regulile de citare academică. „S-a dorit un manual de curs care să aibă cele mai importante informaţii din domeniu, care să reprezinte o bază de plecare pentru pregătirea cursanţilor, nu un manual în adevăratul sens al cuvântului, care să respecte normele unei lucrări de cercetare”, mai spune Dorel Buşe. Adăugând că această carte nu a fost proiectată ca un volum care să vină cu interpretări proprii, cu note personale şi nici nu a fost gândit pentru a fi pus în vânzare.

I-am reamintit că pe coperta acestei cărţi nu apare menţiunea că ar fi curs. „Dintr-o eroare a editurii”, susţine Dorel Buşe. Menţionând că această greşeală a generat şi o anchetă a Comisiei de Etică a UNAp, care a decis retragerea cărţii din biblioteci şi refacerea ei, întrucât s-a considerat că nu corespunde nici din punct de vedere al valorii ştiinţifice, nici al redactării.

---

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News

---