Ministerul Educației încearcă să se scuture de rectorii cu probleme
Prin decizii ferme, Ministerul Educației a refuzat să confirme doi rectori aleși recent la universități de stat: Ramona Lile și Puiu Georgescu. Aceasta deoarece Ramona Lile, de la Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad, se află sub interdicția unor sancțiuni de plagiat, iar Lucian Puiu Georgescu, Universitatea „Dunărea de Jos” Galați, pentru nereguli în alegeri și suspiciuni de fapte penale.
Cazul Lile
Cazul Lile face subiect în presă de peste șase ani, când i s-au descoperit 12 lucrări plagiate. Pentru o lucrare a primit o sancțiune lejeră în 2012, pentru alte șase a fost sancționată în 2021 de Consiliul Național de Etică (CNECSDTI) cu interdicția de a accede la orice funcție de conducere, de a participa în comisii până în anul 2026, precum și retrogradare.
Până în decembrie 2023, când au avut loc noi alegeri, plagiatele și sancțiunile CNECSDTI nu i-au afectat cele trei mandate de rector.
Pe 11 decembrie 2023, Ramona Lile a fost aleasă pentru al patrulea mandat cu 87,6% din voturile colectivului UAV. Doar că participarea ei încălca interdicțiile impuse de sancțiuni. Validată de Senatul UAV, Lile a fost însă invalidată ca rector de Ministerul Educației prin Ordinul de Ministru nr. 6097/29.12.2023, răspunzând astfel și contestației depuse de contracandidatul său, profesorul Liviu Bocîi. A mai făcut o încercare, sperând să intre în noul Senat și în Consiliul Facultății de Științe Economice. N-a fost aleasă.
În atenția DNA se află fapte bizare sub semnătura Ramonei Lile ca șef executiv, cum ar fi cedarea din proprietatea universității a Hotelului Akademos către un ONG obscur, prin contract de comodat pe zece ani, pentru a-l transforma în casă de bătrâni.
Rectorul Puiu Georgescu și taxa de timbru de la 5 lei la 500 de lei
La diferență de 14 voturi față de contracandidatul Cătălin Fetecău, Georgescu părea sigur pe cel de-al doilea mandat de rector. Alegerile au fost validate de Senatul universității, dar ministerul nu a confirmat alegerea. Sesizări recente despre nereguli în procesul electoral sau mai vechi privind gestiunea suspectă a fondurilor universității au determinat Ministerul Educației să trimită mai multe controale. În 2021, Corpul de Control al ministrului a găsit diverse nereguli și a recomandat sesizarea parchetului pentru plăți nejustificate din bani publici.
Edupedu.ro consemnează că este vorba despre sume mari plătite ca taxe judiciare, fără menționarea dosarului, deși universitățile sunt scutite de taxă pentru litigii privind veniturile publice. Astfel, în 2018 s-au plătit ca taxe judiciare de timbru 34.150 de lei, 56.080 în 2019, 148.200 de lei în 2020, iar în primul trimestru din 2021 au fost plătiți 20.000 de lei. Practic, o taxă judiciară de 5 lei era acoperită cu o chitanță de 500 de lei.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați are în cercetare cauza penală 4444/246/P/2023, unde Lucian Puiu Georgescu apare ca inculpat pentru delapidare. Pe rol sunt cel puțin patru dosare, după mărturia rectorului neconfirmat făcută în conferința de presă unde se prezenta ca victimă a abuzurilor Ministerului Educației.
Și în cazul rectorului Georgescu există suspiciuni de plagiat, de altfel dovedit de mass-media, așa cum există neconcordanțe în CV-ul său.
Sentințe similare: suspendare respinsă
Cei doi rectori cu probleme s-au adresat justiției. Ramona Lile a deschis Dosarul 141/59/2024 la Curtea de Apel Timișoara pentru suspendarea executării ordinului ministerial prin care n-a fost confirmată ca rector. Pe 13 februarie, cererea s-a respins, cu drept de recurs în cinci zile. Ulterior a deschis și o acțiune pentru anularea actului în Dosarul 168/59/2024 pentru care nu este stabilit termenul.
Lucian Puiu Georgescu s-a adresat Secției de Contencios a Curții de Apel Galați pentru o ordonanță președințială cu același efect, de suspendare a actului prin care Ministerul Educației i-a respins confirmarea ca rector. Dosarul 98/44/2024 a fost soluționat pe 16 februarie prin declararea cererii ca inadmisibilă, cu posibilitate de apel în cinci zile.
Din consultările noastre cu juriștii, înțelegem că anularea neconfirmării unui rector (dacă vreo instanță ar admite) nu înseamnă punerea acestuia în funcție, ci întoarcerea deciziei la emitent, adică la Ministerul Educației, care ar putea lua din nou aceeași decizie.
Cât de sigură e o sentință viitoare
Lucian Puiu Georgescu, rector suspectat de numeroase încălcări ale legii, a cerut la nervi, într-o conferință de presă, demisia Ligiei Deca, ministrul Educației. Cererea sa s-ar putea baza pe relațiile sale politice: acesta a fost în două rânduri secretar de stat în Ministerul Cercetării din partea PSD și ministru al Cercetării în perioada 2017-2018. Doar că vremurile se mai schimbă, iar USL2 are acum alte priorități.
Ramona Lile are recurs pe 4 aprilie la Înalta Curte de Casație și Justiție la sentința care confirmă statutul ei de multiplă plagiatoare. Toate încercările sale de a-și prelungi mandatul peste această dată au fost zadarnice: decizia Ministerului Educației e clară, alegerile pentru un nou rector trebuie terminate până la sfârșitul lunii martie.
Calendarul stabilit de Senatul UAV a împins la maximum termenul până în 27 martie, pentru a-i da timp să vină cu sentința de suspendare a Ordinului Ministerului Educației cerută de Lile. Ghinion: instanța a respins suspendarea.
În fața iminenței sfârșitului funcției de rector, narațiunile vehiculate de Ramona Lile, pentru cei încă dispuși să o creadă, este că recursul din 4 aprilie la ICCJ este ca și câștigat, iar rectorul nou ales va fi dat la o parte. Numai că procesul nu se referă la funcția de rector, ci la plagiatele certificate ale Ramonei Lile.
Aceeași convingere o comunică și avocata de caz, Liana-Maria Brendea. La comisia rogatorie cerută într-un dosar de cercetare in rem, avocata Brendea a ținut să-i comunice apăsat Lizicăi Mihuț, fost rector la UAV: „Veți vedea și vă voi demonstra că voi câștiga procesul la București”. Doamna profesor Lizica Mihuț ne-a relatat că audierea înregistrată în prezența poliției a fost tensionată din cauza atitudinii arogante a avocatei și a certitudinii sale că procesul referitor la plagiate va fi câștigat fără dubiu.
Pe ce se bazează aceste convingeri clamate cu voce tare? Pe faptul că președintele Secției Contencios de la ICCJ este un arădean, Ionel Barbă, care a predat cândva la UAV? Pe vreo relație cu judecătoarele Completului 3, Carmen Maria Ilie, Doina Vişan și Gabriela Elena Bogasiu? Greu de crezut.
4 aprilie nu e departe, vom vedea. Dar pentru a candida din nou pentru râvnita funcție de rector, Lile va trebui să aștepte următoarele alegeri, care vor avea loc peste cinci ani.
Nici pentru Lucian Puiu Georgescu viitorul nu se arată roz: ordinul ministrului dispune refacerea alegerii rectorului, care ar trebui organizată în regim de urgență, fiindcă pe 20 februarie expiră mandatele conducerii executive și rămâne instituția fără ordonator de credite.
Măsuri antiplagiat
În absența unei atitudini clare și ferme din partea mediului academic, fenomenul plagiatului este combătut mai mult de presă. Jurnalista Emilia Șercan a analizat și a dovedit plagiate la nivel înalt, de la Victor Ponta, Nicolae Ciucă și Lucian Bode la Sorin Cîmpeanu și Adrian Iacob, relevând totodată protecția de care se bucură plagiatorii în mediul politic.
Profesorul Marian Popescu, directorul Centrului de Acțiune, Resurse, Formare pentru Integritate Academică al Universității din București (CARFIA), deplângea la Digi24 starea educației academice, care „nu stă pe valori morale”, nu construiește caractere, iar rectorii sunt „eternizați în funcție”.
Fiindcă fenomenul furtului intelectual pare de neoprit, Ministerul Educației a modificat recent Legea 199/2023 a Învățământului universitar prin Legea 427/2023 care pedepsește contravențional vânzarea referatelor și lucrărilor de licență, disertație și doctorat. Amenzile cuprinse între 100.000 și 200.000 de lei vor fi aplicate de poliție.
E dificil de evaluat ce afect va avea măsura, dar legea învățământului academic are și prevederi mai dure pentru instituțiile care încalcă ordine de ministru, etica universitară și legi. Articolul 174 din Legea 199/2023 dă ministerului dreptul de a sancționa universitatea -– de la dizolvarea structurilor de conducere până la reorganizare sau desființare pentru încălcări grave.
Articol publicat şi în Revista 22.
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News
Este regretabil ca un astfel de comportament este tolerat in mediul academic si sper ca astfel de cazuri sa fie tratate cu seriozitate si sa primeasca sanctiunile potrivite. Aceste actiuni fac rau nu doar persoanelor implicate, ci si imaginea institutiei si increderea in sistemul de invatamant superior din Romania. Sper ca astfel de cazuri sa devina o exceptie si sa prevaleze integritatea si respectul fata de buna functionare a universitatilor.