„Francezi în Banat, bănăţeni în Franţa”, volumul Smarandei Vultur, publicat în Franţa
Foto: Arhivă personală Smaranda Vultur
Volumul Francezi în Banat, bănăţeni în Franţa, semnat de Smaranda Vultur, a fost publicat, de curând, la Editura Universităţii din Avignon, Franţa, cu titlul Des mémoires et des vies. Le périple identitaire des Français du Banat.
Publicat iniţial în 2012, la Editura Marineasa, din Timişoara, în curs de reeditare la Polirom, volumul Smarandei Vultur, Francezi în Banat, bănăţeni în Franţa, a apărut în luna mai la Editura Universităţii din Avignon, în traducerea Ioanei Vultur, cu o prefaţă semnată de Benjamin Landais.
De ce la Roque-sur-Pernes, în sudul Franţei, în Vaucluse, avem o stradă principală ce se numeşte “La Rue du Banat”? De ce în pliantele publicitare ale localităţii provensale e vorba despre “odiseea bănăţenilor”, o poveste cu suport în istorie, dar prezentată la intersecţia memoriei cu mitul, a destinului individual cu cel al comunităţilor care se destramă sau se realcătuiesc sub presiunea marilor evenimente? Cum bulversează astfel de contexte rosturile care dau stabilitate vieţii individului şi comunităţilor, cum se reconfigurează frontierele şi solidarităţile umane, cum se girează în timp o traumă şi mai ales cum, la nivelul mai înalt al analizelor unor astfel de împrejurări, se reformulează întrebările ce se pun şi cărora li se caută şi uneori li se şi dă un răspuns? Sunt, spune Smaranda Vultur, întrebări de la care a pornit documentarea pentru acest volum.
Smaranda Vultur – care s-a dedicat păstrării memoriei multiculturale a Timișoarei –, este antropolog, doctor în filologie, fost conferenţiar la Universitatea e Vest din Timişoara și membră a fostei Comisii Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. În cadrul Grupului de antropologie culturală şi istorie orală de la Fundaţia „A Treia Europă”, a conceput şi a realizat o serie de proiecte de cercetare în domeniul identităţilor culturale şi memoriei, prin metoda povestirilor autobiografice. În prezent administrează arhiva de istorie orală a Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timişoara.
Smaranda Vultur este autoarea volumelor Infinitul mărunt. De la configuraţia intertextuală la poetica operei, (Cartea Românească, 1992), și Istorie trăită, istorie povestită. Deportarea în Bărăgan, 1951-1956 (Amarcord, 1997), Din radiografia represiunii: Deportarea în Bărăgan, 1951-1956 (Mirton, 2009, 2011).
De asemenea, a coordonat mai multe volume, unde este şi coautor: Lumi în destine. Memoria generaţiilor de început de secol din Banat, (Nemira, 2000), Germanii din Banat prin povestirile lor, (Paideia, 2000, reeditat la Polirom, în 2018), Minorităţi: identitate şi coexistenţă (Institutul intercultural Timişoara, 2000), Memorie şi diversitate culturală. Timişoara 1900-1945 (editat de Centrul Cultural Francez din Timişoara – Polirom, 2001), Memoria salvată. Evreii din Banat, ieri şi azi (Polirom, 2002), Banatul din memorie. Studii de caz (Editura Marineasa, 2008), Memoria salvată II. Cine salvează o viaţă, salvează lumea întreagă (Editura Universităţii de Vest, Timișoara, 2009, reeditare 2010), Basarabeni şi bucovineni în Banat, Povestiri de viaţă (Editura Marineasa, 2010, reeditată la Editura Brumar, 2011), Memorie şi diversitate culturală la Timişoara, Meserii şi meseriaşi (Brumar, 2013) şi Memorie şi diversitate culturală, Timişoara. Scene de viaţă 1900-1945, ediţie trilingvă (Nepsis, 2019).
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News
