Facebook, de la dependență la demență
Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, e acuzat că a neglijat vulnerabilitatea rețelei și a expus milioane de conturi raptului de date.
A înnebunit planeta! Congresul SUA, Parlamentul britanic, instituții europene, internauții de pe tot mapamondul arată amenințător către inamicul universal: Facebook și fondatorul rețelei, Mark Zuckerberg. Neîndoios, cazul Cambridge Analytica a scandalizat, utilizatorii rețelelor sociale și-au simțit pe bună dreptate amenințate datele personale, iar statele s-au declarat periclitate de intruziuni inamice, mai cu seamă din Răsăritul comunist.
Represiunile au început, cum era de așteptat, cu firma care a făcut o colecție imensă de date personale utilizate în influențarea electoratului atât în alegerile prezidențiale americane, cât și în referendumul britanic, care duce la o ruptură dureroasă a Marii Britanii de Uniunea Europeană. Decidenții americani și cei britanici fac acum pe niznaiu (termen de argou potrivit cu suspiciunile de amestec al Rusiei în campanii), ca și cum n-ar fi știut că omul de comunicare și de încredere al lui Trump, Steve Bannon, era vicepreședinte la Cambridge Analytica sau că sondajele britanice aveau alte prognoze decât rezultatul suspect al referendumului.
Nici utilizatorii rețelelor sociale, atât de îndrăgostiți de Facebook, Twitter sau Instagram, încât o mare majoritate își începe și azi ziua cu ochii în rețea, nu sunt dispuși să-și recunoască imprudența, incapacitatea de a citi până la capăt instrucțiunile care prevăd și măsuri de protecție a datelor. Drept e că ar fi de citit peste 130 de pagini de instrucțiuni. Cei mai mulți au pus cu nonșalanță în vitrină pozele copiilor, interioarele casei, informații complexe despre ei, familie și prieteni, cu o neasumată credulitate. Estimările generale arată că aproape două miliarde de conturi sunt vulnerabile, aproape un miliard sunt false, iar peste 120 de milioane de utilizatori ai Facebook au sesizat intervenții suspecte de a fi produse de mașinăria Kremlinului pentru subminarea democrației occidentale. Românii nu se află printre cei mai interesanți pentru Cambridge Analytica, din moment ce doar 112.000 conturi au fost afectate.
Acum toți îndreaptă indexul spre fondatorul Facebook, acuzat că a neglijat vulnerabilitatea rețelei și a expus milioane de conturi raptului de date, utilizate pentru desenarea „profilurilor psihologice” de folosit în competițiile politice. Petiții online cu mii de semnături distribuie o scrisoare deschisă pentru Zuckerberg, somat să se conformeze unor comandamente: spune adevărul despre știrile false, suprimă roboții și impostorii de pe rețele, alertează publicul ori de câte ori sesizezi amenințări, și elimină riscurile, inventează verificatori de date (fact-checkers), o armată independentă puternică pentru a elimina minciunile. Cei mai supărați difuzează comanda „Delete Facebook” și chiar părăsesc rețeaua, uitând că înainte credeau în deviza „Am cont pe Facebook, deci exist!”. Prea târziu pentru mulți, fiindcă datele lor sunt deja capturate.
Numeroase instituții și experți dezbat posibilitatea de a introduce reglementări drastice. UE a elaborat un proiect referitor la privacy ca drept fundamental, numit General Data Protection Regulation (GDPR), care va intra în vigoare în luna mai 2018 și care oferă consumatorului un control mai mare al propriilor date. Audierile din Congresul american vor pune pe tapet sub aspect politic problema protecției vieții private și a datelor personale, dar primul amendament va proteja probabil libertatea de exprimare, astfel încât reglementări restrictive să nu fie dorite nici pe Internet, nici pe marile platforme și agregatoare.
Pregătit să își asume responsabilitatea, Zuckerberg este dispus să își pună cenușă în cap, așa cum o atestă documentul depus la Comisia pentru Comerţ din Camera Reprezentanţilor: „Nu ne-am dat seama de cât de mari sunt responsabilităţile noastre şi a fost o eroare gravă… Nu am făcut suficient să împiedicăm ca aceste instrumente să fie folosite în mod rău intenţionat. Este eroarea mea şi îmi pare rău.”
Repercusiunile asupra înfloritoarei sale afaceri, care înregistra în 2016 cea mai alertă creștere, cu 15,5 miliarde de dolari, propulsându-l pe fondatorul Facebook pe locul 4 în topul Forbes al miliardarilor americani după Bill Gates – Microsoft, Jeff Bezos – Amazon și Warren Buffett, sunt aspre: acțiunile pe bursă au scăzut cu 18%, iar averea personală a lui Zuckerberg a scăzut cu peste 14 miliarde de dolari. Dar cea mai afectată va fi puterea pe care miraculoasa lume digitală cu noile tehnologii o conferă celor care au în mână cheia. De aici și sentimentul că trebuie făcut ceva pentru a reașeza într-o matcă inteligibilă „sufletul Internetului, democrația însăși și viitorul nostru”, cum formulează grupul protestatar Avaaz, autor al scrisorii deschise. Semnatarii sugerează ca Facebook să își schimbe deviza din Move Fast and Break Things în Move Fast and Fix Things.
Articol publicat şi în Revista 22.
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News