Epidemiolog Emilian Popovici: „Sunt convins că vaccinul anti-coronavirus BioNTech e foarte bun și eficient”
Foto: Agerpres
Apariția vaccinului anti-coronavirus produs de BioNTech și Pfizer a adus, și în România, nu doar multă speranță, ci și previzibile reacții sceptice cauzate în special de zvonistica lansată dinspre zonele conspiraționistă și antivaccinistă.
Poate implica riscuri un vaccin creat în câteva luni față de unul la care s-a lucrat câțiva ani? Se poate ajunge la mutații genetice în urma imunizării cu acest vaccin? Ce înseamnă vaccinul pe bază de ARN Mesager? Pentru cine poate prezenta risc imunizarea cu acest vaccin? Mai poate ajunge virusul Sars-CoV 2 și post-imunizare în căile respiratorii și astfel de fie transmis altor persoane? Este eficient acest vaccin și împotriva noii variante a Sars-CoV2 descoperite recent în Marea Britanie? Sunt câteva din întrebările la care l-am invitat să răspundă pe epidemiologul Emilian Popovici, șeful Disciplinei de Epidemiologie de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara.
„Un argument pentru realizarea în timp scurt a vaccinului anti-covid este mobilizarea fără precedent”
CV Emilian Popovici
Conf. univ. dr. Emilian Popovici este medic primar epidemiolog, doctor în medicină.
Şeful Disciplinei de Epidemiologie din cadrul Departamentului Boli Infecţioase din Universitatea de Medicină şi Farmacie Timişoara şi coordonator de rezidenţiat în specialitatea Epidemiologie.
Vicepreşedinte al Societăţii Române de Epidemiologie.
Membru al International Network for Epidemiology in Policy.
Domnule Emilian Popovici, apariția vaccinului anti-covid de la BioNTech a adus, și în România, speranță, dar și previzibile de altfel reacții sceptice. Un semn de întrebare ridicat de unele voci vizează timpul foarte scurt în care a fost creat acest vaccin, raportat la durata de realizare a altor vaccinuri. Cum se explică rapiditatea cu care a fost creat?
Față de alte vaccinuri produse în urmă cu 5 – 10 – 15 ani, s-au înregistrat progrese semnificative în stiință și cercetare. Un prim argument pentru această scurtare a timpului de realizare a vaccinului este mobilizarea fără precedent. Pe lângă tehnologiile moderne, au fost mobilizate echipe de specialiști care au fost mutați din alte cercetări în cercetarea privitoare la vaccinul împotriva Sars-CoV2 fapt ce a impulsionat semnificativ evoluția vaccinului. Tot fără precedent este mobilizarea din punct de vedere al susținerii financiare; acum, alături de firmele producătoare, s-au făcut investiții semnificative din partea unor instituții financiare și a Guvernelor.
Un alt argument care susține corectitudinea în producerea într-un timp atât de scurt a vaccinului este disponibilitatea voluntarilor. În anul 2016, de exemplu, la toate studiile clinice efectuate în toată lumea au participat în jur de 26.000 de voluntari. Pentru producerea acestui vaccin s-au oferit sute de mii de voluntari – nici nu s-a putut folosi încă integral această resursă –, ceea ce a scurtat timpul de realizare, nefiind necesară, ca în alți ani, așteptarea constituirii de noi loturi de voluntari care să fie angrenați în studiile privitoare la vaccin.
Un alt argument este faptul că vaccinul pentru prevenirea infecției cu virusul Sars-CoV2 nu a reprezentat din punct de vedere conceptual o provocare ieșită din comun. Dacă am fi avut de-a face un virus de tipul HIV-Sida, neavând încă, din păcate știința de a face vaccinul pentru a preveni infecția generată de un asemenea virus, cu siguranță că altfel ar fi arătat situatia. Astfel pentru SARS Cov 2 provocarea nu a constat atât în găsirea soluțiilor pentru producerea vaccinului, cât a fost vorba de presiunea timpului generată de evoluția pandemiei. Tocmai din cauza asta nu există un singur tip de vaccin, nu este doar cel de tip ARN, ci și alte vaccinuri cum sunt cele care au la bază un adenovirus modificat etc.
Poate implica riscuri un vaccin creat în câteva luni față de unul la care s-a lucrat câțiva ani?
Nu. Au fost scurtate doar o serie de etape birocratice care necesitau un timp destul de lung și nu etape de studii, verificare eficacitate și siguranță. De asemenea, aprobările obișnuite din partea organismelor internaționale – Agenția Medicamentului din SUA, Agenția Europeană pentru Medicamente, dar și agențiile naționale – au mers pe o procedură accelerată, fără însă a se face rabat de la exigență, proceduri și corectitudine decizională. Important de asemenea este faptul că nu a fost necesară realizarea de studii de marketing și nu s-au făcut mai făcut negocieri cu instituții finanțatoare, etape care, și ele, sunt consumatoare de timp.
Totul e logic și orice suspiciune care se ridică în privința acestui vaccin poate fi demontată cu argumente tehnice și științifice corecte. După ce am studiat foarte atent acest vaccin și m-am consultat cu oameni a căror probitate profesională este deasupra oricărei îndoieli, mă declar absolut convins că e un vaccin foarte bun și eficient.
„Vaccinul pe bază de ARN Mesager nu modifică ADN-ul uman”
Un alt motiv de scepticism, invocat din aceeași zonă a antivacciniștilor, este că vaccinurile anti-covid pe bază de ARN Mesager ar putea altera ADN-ul uman. Pot apărea, așadar, în timp, modificări degenerative, mutații genetice în urma imunizării cu acest vaccin?
Cei care fac asemenea afirmații și aduc asemenea acuze sunt într-o totală eroare. ARN Mesager intră în celulă, dar nu pătrunde în nucleul ei, iar după ce transmite mesajul privitor la agresorul viral, dispare. Deci acest ARN mesager legat de vaccin nu va mai fi prezent în organism.
Nu există, așadar, riscul ca proteina Spike, care declanșează un răspuns imun împotriva coronavirusurilor, să suprastimuleze sistemul imun?
Nu, nu are cum!
Ce înseamnă de fapt vaccinarea pe bază de ARN Mesager? Înțeleg că acest vaccin este primul în realizarea căruia a fost folosită această tehnică.
Această tehnică este însă studiată de 15 ani, doar că până acum nu a existat contextul necesar care să ducă la lansarea la nivel populațional a unui astfel de vaccin. Acum, sub presiunea acestei pandemii, s-a considerat că este justificată utilizarea acestui vaccin de ultimă generatie la nivel populațional.
Avem cele două vaccinuri. Cel al AstraZeneka produs împreună cu cei de la Oxford, care conține un adenovirus modificat, în sensul că nu poate genera boală, dar generează răspunsul imun necesar pentru a avea protecție în fața infecției cu covid-19. Celălat, produs de Pfizer-BioNTech, este un vaccin modern, de ultimă generație, în care avem un ARN, adică o macromoleculă – la fel cum sunt proteinele, lipidele și carbohidrații, toate fiind esențiale tuturor formelor de viață – care este introdusă în organism. Odată ajunsă în celulă, intră în ribozom, ribozomul preia informația pe care acest ARN Mesager o aduce și produce acele proteine Spike la care organismul reacționează producând anticorpi. Nu este o proteină Spike din componența directă a virusului, ci o proteină produsă de ribozomi datorită informației primite de la ARN.
„Precizarea privitoare la precauția legată de prezența unui fond alergic apare la toate medicamentele, chiar și la unele suplimente alimentare”
În Marea Britanie, după vaccinare au fost raportate două reacţii adverse de tip anafilactic, care au necesitat monitorizare medicală. Pentru cine poate prezenta risc imunizarea cu acest vaccin?
Precizarea privitoare la precauția legată de prezența unui fond alergic apare la toate medicamentele, indiferent că vorbim de algocalmin sau de aspirină, ori chiar la unele suplimente alimentare. Utilizarea unui medicament sau a unui vaccin poate fi făcută de orice pacient care nu prezintă contraindicații între care se regăsesc și eventualele alergii la una din componentele medicamentului sau vaccinului. Deci, este o chestiune general valabilă și nu particulară pentru vaccinul anti-covid. Dacă sunt persoane care sunt alergice la una din componente, desigur că ele pot dezvolta unele reacții alergice, chiar și de tipul șocului anafilactic, și de aceea se ia măsura ca, după administrarea vaccinului, persoanele vaccinate să stea 15 minute într-o sală de așteptare a centrului de vaccinare pentru a se vedea dacă apare vreo reacție alergică și, dacă apare, această problem să fie rezolvată în timp util de personal medical calificat.
Faptul că la un număr foarte mare de vaccinări efectuate în Marea Britanie au apărut două reactii alergice mai severe nu este nimic neobișnuit.
Există categorii de populație care ar fi recomandat să evite vaccinarea? De exemplu, femeile însărcinate?
În cazul femeilor gravide, nu se recomandă acest vaccin nu pentru că s-ar fi observat că vaccinul i-ar fi produs unei femei însărcinate vreo reacție adversă, ci pentru că nu există studii făcute pe femei gravide. De aceea s-a menționat că acest vaccin nu e indicat pe o grupă de persoane pe care nu s-a studiat problema.
La persoanele care se cunosc că au alergii severe la diverse tipuri de medicamente sau vaccinuri, e foarte important să menționeze acest lucru personalului medical, înainte de vaccinare, pentru a se lua decizia cea mai bună, în cunoștință de cauză.
Pe instrucțiunile de utilizare ale acestui vaccin sunt menționate posibile efecte adverse imeditate. Pot apărea însă efecte adverse după luni de zile?
În momentul în care există un vaccin nou, în cadrul studiilor de siguranță se trag niște concluzii privitoare la reacțiile post-vaccinale imediate. Dacă se efectuează studii pe o perioadă de patru luni, de exemplu, pot fi menționate reacțiile post-vaccinale apărute în acest interval de timp.
Reacțiile post-vaccinale pe termen mediu sau lung pot fi presupuse pe baza cunoștințelor existente și luând în calcul, eventual, reacții post-vaccinale date de alte vaccinuri din aceeași categorie. Dar ca să le precizezi exact nu o poți face decât în momentul în care asemenea eventuale reacții apar, după scurgerea unei perioade mai lungi de timp în care vaccinul continuă să fie urmărit. Deci nu poți spune cu exactitate ce se poate întâmpla peste un număr de ani în această privință, dar poți face proiecții pe baza cunoștințelor existente.
„Nu putem preciza de acum care va fi nivelul de protecție peste cinci ani”
Cât timp este valabil acest vaccin care se administrează în două doze? Trebuie repetat ca, de exemplu, vaccinul antigripal?
Și în privința eficienței se poate spune același lucru ca în cazul reacțiilor adverse. Adică, nu putem preciza de acum care va fi nivelul de protecție peste cinci ani. Trebuie să treacă acei cinci ani. Când s-a introdus vaccinul împotriva varicelei, de exemplu, s-a spus că e foarte bun imunogen și s-a administrat o singură doză. Ulterior s-a observat că, după cinci ani, numărul de anticorpi a scăzut semnificativ și atunci s-a menționat că este necesară încă o doză de vaccin, administrată la cinci ani.
Deci, deocamdată, în cazul vaccinului BioNTech împotriva covid s-a stabilit că sunt necesare două doze: după prima doză se obține, la zece zile, o imunizare de 50 de la sută, iar la o săptămână după injectarea celei de a doua doze, care se administrează la 21 de zile, protecția este de 95 la sută.
„Persoanele care au trecut prin infecție și au anticorpi nu reprezintă o prioritate pentru vaccinare”
Cei care au avut covid dezvoltă anticorpi Sars-CoV2. Acest lucru presupune că nu va fi necesar să se vaccineze?
Persoanele care au trecut prin infecție și care au titruri de anticorpi IgG reprezentative în opinia mea nu reprezintă o prioritate pentru vaccinare. În plus, în cazul imunității post-infecțioase intervin și celulele T, acele celule cu memorie. Sigur, dacă există posibilitatea și aceste persoane vor să se vaccineze, vaccinarea le poate crește imunitatea post-infecțioasă.
„Toată lumea trebuie să respecte măsurile ingienico-sanitare chiar și după vaccinare sau după trecerea prin infecție”
Cel imunizat mai trebuie să respecte normele igienico-sanitare impuse în această pandemie de coronavirus, de genul purtării măștii?
Da. Specialiștii au recomandat pentru toate țările purtarea măștii. Au dat două recomandări. Prima recomandare este ca statele să facă tot posibilul ca într-un an să aducă imunizarea populației la un prag de minimum 60 la sută. A doua recomandare a fost ca statele să mențină infecția la nivelul minim posibil pentru ca să nu i se dea acestui virus posibilitatea să genereze noi variante. Cu cât infectează mai multe persoane, cu atât îi crește șansa de a genera noi variante ale căror caracteristici nu pot fi prevăzute, variante mult mai redutabile; ca să supraviețuiască, virusul trebuie să se transforme, să-și creasca potențialul de a infecta, pentru că altfel dispare. Și din cauza acestui aspect se recomandă imunizarea într-un timp destul de scurt.
Da, e necesară purtarea măștii, pentru că, altfel, cine nu ar purta-o? Cei care sunt anti-mască. Și cum ai putea să afli care a fost vaccinat și care nu? Deci, toată lumea trebuie să respecte măsurile ingienico-sanitare chiar și după vaccinare sau după trecerea prin infecție până când nu vom pune capăt acestei pandemii.
În cazul altor vaccinuri, s-a dovedit că persoana imunizată mai poate transmite agentul patogen, dar într-o foarte mică măsură. În cazul virusului Sars-CoV2, acesta mai poate ajunge și post-imunizare în căile respiratorii și astfel de fie transmis altor persoane?
Teoretic, poate. Se aplică noțiunea de purtător sănătos. Dacă o persoană vaccinată sau cu imunitate post-infecțioasă stă în fața unuia care îi strănută în nas, iar acesta este infectat, persoana repectivă preia o cantitate de virus pe care imediat după aceea o poate elimina la rândul său, dar pentru o perioadă scurtă de timp.
„Vaccinul este eficient și împotriva noii variante a Sars-CoV2”
Este eficient acest vaccin și împotriva noii tulpini de virus descoperită recent în Marea Britanie?
Da, este eficient pentru că, din fericire, această nouă variantă a Sars-CoV2 a dezvoltat doar modificări legate de transmisibilitate care, se pare, este semnificativ mai crescută. Această variantă nouă are, din câte știu, 17 mutații, dintre care unele chiar la nivelul proteinei Spike, dar asta nu influențează imunogenitatea vaccinului, pentru că răspunsul imun la acest vaccin duce la atacarea virusului pe mai multe segmente și nu doar la nivelul proteinei Spike.
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News
