Drona rusească şi verdictele dinaintea investigaţiei

Comunicarea oficială pe tema dronei ruseşti căzute la Tulcea, în apropiere de graniţa cu Ucraina, denotă neprofesionalism al autorităţilor sau o încercare de a evita o posibilă escaladare, în zona NATO, a conflictului ruso-ucrainean? Poate şi una, şi alta. Deranjante şi periculoase sunt însă speculaţiile din spaţiul public prezentate drept certitudini, verdictele date fără nicio urmă de dubiu şi politizarea subiectului.

Poate indica neprofesionalism sau superficialitate în modul în care, înainte de o investigaţie, de o cercetare minuţioasă a locului în care autorităţile ucrainene au afirmat că ar fi căzut drona, reprezentanţii MApN au emis un comunicat oficial, cu verdict indubitabil, infirmând căderea acesteia pe teritoriul românesc. Informaţia a fost furnizată şi preşedintelui României care, firesc, a prezentat-o ca atare inclusiv participanţilor la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări, găzduit de Bucureşti. Pentru ca la o zi distanţă, să fie găsite nişte resturi de dronă, la câteva sute de metri de frontieră. Poate indica şi o concluzie raportată iniţial doar la ceea ce înregistraseră radarele: specialişti implicaţi în anchetă declară, pe surse, că drona, o dronă-spion, nu a fost surprinsă de radare întrucât zbura la mică altitudine. Poate, de asemenea, indica şi o ezitare, o precauţie a autorităţilor, o încercare de a evita o posibilă escaladare, în zona NATO, a conflictului ruso-ucrainean, pusă însă în umbră de o comunicare deficitară.

Ceea ce este limpede, până în momentul de faţă e faptul că NATO nu are niciun indiciu despre un atac intenţionat al Rusiei – a spus-o secretarul general Jens Stoltenberg, ieri, în Parlamentul European. Deci, nu e nici pericol, nici motiv de activare a articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic, deci nici de război.

Ceea ce deranjează este, pe de o parte, crearea isteriei publice prin tonul alarmist, senzaţionalist, prin speculaţiile prezentate drept certitudini, prin verdictele date fără nicio urmă de dubiu, atât în presă, cât şi pe reţelele de socializare, de tot felul de părerologi „experţi” în subiectul zilei, oricare ar fi acesta, de la politică, la terorism, strategie militară, inteligenţă artificială, drept constituţional şi aşa mai departe. La fel de deranjantă şi periculoasă este politizarea subiectului de către reprezentanţi ai Opoziţiei şi de susţinătorii lor din media. În timp ce unii acuză oficialii – şi reprezentanţii MApN, şi pe preşedintele României – de minciună şi, în mod iresponsabil, fără niciun argument, de joc guvernamental în favoarea Rusiei, alţii, din zona extremist-suveranistă, trag spuza pe turta lor anti-occidentală, fie acuzând Ucraina că vrea să atragă România şi NATO în război, fie, ironizând Alianţa că e incapabilă să ne apere de un eventual atac din partea Rusiei şi, la pachet, Parteneriatul strategic cu SUA.

Vom vedea cât interes va mai prezenta informaţia, după finalizarea investigaţiei NATO, pentru cei care s-au grăbit cu verdictele.

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News