CCR răstălmăceşte Constituţia

În problema desfiinţării Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, majoritatea judecătorilor CCR şi-au dat, din nou, arama politică pe faţă. Răstălmăcind legea fundamentală a ţării.

 

În 18 mai, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât că Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) nu este justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și că nu oferă garanții care să înlăture riscul de a fi folosită ca instrument de control politic. Decizia CJUE a fost invocată de curând de o instanţă naţională, Curtea de Apel Piteşti, care, în 7 iunie, a hotărât că SIIJ nu mai poate funcţiona.

În 8 iunie, Comisia Europeană a publicat Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare. În privinţa modului în care se desfăşoară combaterea corupției la nivel înalt, documentul Comisiei Europene atrage atenţia asupra faptului că “gestionarea eficace a unor dosare de corupție la nivel înalt continuă să fie afectată de activitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (de la înfiinţare, nu a întocmit niciun rechizitoriu în vreun dosar de corupţie – n.r.), care intervine în continuare în dosarele de corupție la nivel înalt în curs de instrumentare de DNA și să provoace întârzieri care riscă să afecteze aceste dosare. Soluționarea de către SIIJ a plângerilor împotriva procurorilor înaintate de persoane condamnate pentru corupție a fost considerată, de asemenea, ca reprezentând un mijloc de presiune asupra procurorilor DNA”. De asemenea, Raportul MCV face trimitere la Decizia CJUE din 18 mai care “a statuat că principiul supremației dreptului UE trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale cu rang constituțional potrivit căreia o instanță inferioară nu este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al cadrului MCV și care este contrară dreptului UE.” Prin urmare, se mai arată în documentul Comisiei Europene, în cazul în care se dovedește că Tratatul UE sau Decizia MCV au fost încălcate, “principiul supremației dreptului UE impune instanței de trimitere să lase neaplicate dispozițiile în cauză, indiferent dacă acestea sunt de origine legislativă sau constituțională”.

În aceeaşi zi, de 8 iunie, CCR a emis un comunicat, transmiţând că judecătorii români nu pot aplica decizia instanţei supreme a UE, CJUE, în detrimentul hotărârilor CCR şi că funcţionarea SIIJ este constituţională, structura putând fi desfiinţată doar de către Parlament. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, 7 la 2 – potrivit unor informaţii apărute în presă, magistraţii care nu au votat fiind Livia Stanciu și Simina Tănăsescu, nominalizate la CCR de preşedintele Klaus Iohannis.

Aşadar, o interpretare a Constituţiei în cheie politică. Asta deşi lgea fundamentală ţării menţionează, la art  148, că, urmare a aderării României la UE, reglementările comunitare prevalează celor naţionale: “Prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”, aducerea la îndeplinire a acestor obligaţii revenind Parlamentului, Preşedintelui României, Guvernului şi autorităţii judecătoreşti. În Parlament, însă, parcursul proiectului de lege privind desfiinţarea SIIJ este foarte lent; după ce a trecut de Camera Deputaţilor într-o formă ce a stârnit controverse, acum e la Senat, în dezbateri, timp în care este aşteptat şi răspunsul Comisiei de la Veneţia, solicitat de ministrul Justiţiei. Deci, mai e de aşteptat…

Ca o paranteză de final: într-un Raport din 2019, GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupţiei, organism al Consiliului Europei) numea SIIJ – înfiinţată  în toamna anului 2018, ca armă de cuminţire sau şantaj a magistraţilor care mai au curajul să intre peste afacerile oamenilor Puterii şi ale susţinătorilor acestora – „anomalie a cadrului instituţional”. Şi menţiona că aceasta “ar putea conduce la conflicte de competență și ar putea fi folosită necorespunzător și supusă unei ingerințe nejustificate în procesul de justiție penală. (…) GRECO este în mod serios îngrijorat de consecințele pe care aceste evoluții le au asupra independenței sistemului judiciar, precum și asupra luptei împotriva corupției în România, și insistă ca Secția de urmărire penală pentru investigarea infracțiunilor din justiție să fie desființată.” Ca şi acum – sunt o serie de voci din politică şi din media care se răţoiesc public la CE, deplângând în mod fals şi manipulative “imixtiunea în treburile interne” şi soarta “României colonie” –, şi atunci replicile au fost date după partitura aceleiaşi retorici. Sunt voci din corul celor care, de ani de zile, scot panglici suveraniste de câte ori dinspre Occident vine o critică la adresa derapajelor instituţionale autohtone, de câte ori reacţii oficiale ale instituţiilor euro-atlantice ameninţă să le strice jocurile şi să le vulnerabilizeze reţeaua subterană.

Print Friendly, PDF & Email
Publicitate



Articole din aceeaşi categorie:

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.