„Dacă extrema dreaptă ar prelua puterea, s-ar putea ajunge la un scenariu similar celui din ianuarie 1938”, avertizează istoricul elveţian Oliver Jens Schmitt, un foarte bun cunoscător al societăţii şi al politicii româneşti din interbelic până azi. Este, de altfel,...
Cu două zile înainte ca românii să-şi aleagă nu doar preşedintele, ci mai cu seamă direcţia pe care va fi pusă ţara pentru următorii cel puţin cinci ani, l-am invitat pe Radu Paraschivescu la un dialog cu privirea îndreptată spre...
“Drumul spre Soare-Răsare a venit din nevoie, ca o recuperare de viață”, spune Ioana Nicolaie despre cel mai recent roman al său, scris după moartea prematură, intempestivă a unui frate de-al său, Maxim Radu Niculai, volum apărut la Humanitas. Este...
La 19 ani, timişoreanul David Seko este cel mai mai tânăr autor publicat de editura Junimea, în ultimii 20 de ani. Şi nu este doar autorul unui recent volum de nuvele, Războiul fără veac, ci a făcut deja paşi importanţi...
După o serie de biografii interbelice pe care Tatiana Niculescu le-a scris în ultimii ani, cel mai nou volum este o ficţiune istorică: Sfântul Nr. 6 (Humanitas, 2025). Un volum inspirat de memoriile primului cardinal român, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu....
În 4 mai se vor împlini 70 de ani de la intrarea în veşnicie a marelui George Enescu, considerat geniul muzicii româneşti. Primul film artistic despre viaţa şi opera acestuia, Enescu, jupuit de viu, făcut de regizorul Toma Enache, se...
Corneliu Bjola este profesor de Studii Diplomatice la Universitatea Oxford, unde cercetează impactul tehnologiei digitale asupra activității diplomatice, cu accent pe comunicarea strategică și influența digitală, precum și pe teorii și metode pentru contracararea dezinformării și propagandei. Zilele trecute a...
După 40 de ani de la publicarea Jurnalului, tema „şcolii de gândire de la Păltiniş” revine în atenția publică printr-un volum de scrisori, amintiri, evocări: Am inventat Păltinișul! După 40 de ani de la publicarea Jurnalului, Gabriel Liiceanu îşi dă...
Occidentul debusolat este titlul unui volum publicat recent în România, de editura Spandugino, al eseistului şi jurnalistului francez Jean Loup Bonnamy. Chiar se poate vorbi azi despre o debusolare a Occidentului?, l-am întrebat pe diplomatul Teodor Baconschi, traducătorul acestei cărţi....
Când auzi numele Constantin Flondor, ceea ce îţi vine instantaneu în minte este statutul său de pictor consacrat şi apreciat, de co-fondator şi membru al legendarelor grupări artistice 1+1+1, Sigma și Prolog. Mai puţină lume, cred, ştie că este descendent...
Ruxandra Hurezean se numără printre extrem de puţinii jurnalişti din România care mai scriu reportaje. Ştie – şi îi şi place – să asculte oamenii cu care vorbeşte, ştie să-i determine să-i aşeze sufletul în palmă şi, astfel, aceştia devin...
Este autorul unui volum în care, într-o lume ghidată după un cult al succesului, face un elogiu eșecului, oferind, totodată, pilde de umilitate. L-a scris motivând că eșecul, fie el fizic, politic, social sau biologic, „ar putea fi cel mai...
Zavaidoc în anul iubirii este titlul celui mai recent roman al Doinei Ruşti. Nu este pură ficţiune, ci o reconstituire a unui fragment din interbelicul bucureştean, a unui singur an: 1923, avându-l, desigur, în prim-plan pe Zavaidoc, cel mai celebru...
„Încerc să-mi imaginez, fără să reușesc, cum s-ar fi raportat astăzi europenii la comunism dacă n-ar fi existat Cartea neagră a comunismului, nu doar cu marile ei dezvăluiri și concluzii, ci și cu marile dezbateri pe care le-a declanșat pe...
„Bătălia mea în această carte se dă între luminozitatea sensului ce așteaptă să fie scos la iveală și voita lui obscuritate. Între filozofia tandră și cea încruntat-academică. Și îmi fac iluzia că nimeni dotat cu o minte liberă de prejudecăți...
De un timp, în România se face nu doar uz, ci abuz, de costumul popular românesc, confiscat ideologic de zona ultranaționalistă a politicii. La fel se întâmplă cu tradițiile, cu patriotismul, cu religia. Păstrarea identităţii naţionale, apărarea ei reprezintă, de...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
