Aiureli ministeriale într-un ordin de ministru al Educaţiei

Toată tevatura referitoare la organizarea probelor orale de la bacalaureat în luna februarie puteau fi evitate, iar legea, respectată, dacă exprimarea din ordinul de ministru era clară. 

 

Am scris de curând, într-un articol referitor la organizarea probelor orale de la bacalaureat în luna februarie, că legea este contradictorie. Conţine două prevederi care se bat cap în cap. Şi că organizarea probelor orale în februarie este legală sau ilegală, în funcţie de ce articol de lege decizi să respecţi. Articolul poate fi citit aici.

Astfel, art. 77. (2) „Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor susţine examenul naţional de bacalaureat” ar fi obligat Ministerul Educaţiei să programeze examenele orale doar după încheierea mediilor şcolare, pentru a se şti care elevi au promovat clasa terminală şi au dreptul să se înscrie la examen.

Dimpotrivă, art. 78 (7) „Evaluările A, B, C şi D (probele orale) prevăzute la art. 77 alin. (4) se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului şcolar, pe parcursul semestrului al II-lea, în faţa unei comisii prezidate de directorul unităţii de învăţământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică” ţi-ar permite să organizezi susţinerea probelor orale oricând în semestrul al II-lea.

Cineva mi-a atras atenţia că este posibilă respectarea ambelor articole de lege, dacă susţinerea probelor orale se organizau la începutul lunii iunie, în condiţiile în care semestrul al II-a se termină pe 15 iunie 2018. Totul depindea, aşadar, de felul cum interpretezi structura anului şcolar. Legea Educaţiei Naţionale lasă în sarcina Ministerului stabilirea structurii anului şcolar, aceasta poate varia de la un an la altul.

Am studiat cu atenţie OM 3382/24 februarie 2017 pentru a vedea exact structura anului şcolar 2017/2018 şi perioada de timp în care se întinde semestrul al II-lea, aceasta fiind perioada-cheie în interpretarea legii. Datele se repetă la indigo în OM 3320/19 februarie 2018, dovadă că cei care redactează astfel de OM nu învaţă nimic din propriile greşeli. Cât despre ministru, ce să mai vorbim. Semnează ca „primarul”. Iată ce am găsit. (Comentez structura anului şcolar 2018 – 2019, recent apărută, pentru că aberaţiile sunt identice cu acelea din anul şcolar anterior).

Cine se încheie la 31 mai 2019? Anul şcolar, aşa rezultă din art.1. Este subiectul propoziţiei. Deşi alin (2) este excepţie la alin (1), care se referă doar la numărul de săptămâni, nu şi la durata şi data când se termină anul şcolar.

Care ar fi fost formularea corectă? Pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar are 32 de săptămâni de cursuri, cursuri care se încheie în data de 31 mai 2019. Cursurile, nu anul şcolar! De altfel, şi articolele ulterioare confirmă această interpretare.

Anul şcolar se încheie, din multe alte motive, la 31 august, iar semestrul al II-lea, la 14 iunie. Aceeaşi situaţie aberantă se regăseşte şi în OM care stabileşte structura anului şcolar 2017 – 2018.

În concluzie, dacă se organizau probele orale la începutul lunii iunie, erau respectate ambele articole de lege, ştiam şi elevii absolvenţi ai clasei a XII-a, ne încadram şi în semestrul al II-lea, care se termină pe 15 iunie în anul şcolar 2017 – 2018. Şi nu la 25 mai 2018, cum greşit reieşea din OM 3382/24 februarie 2017. Toată discuţia şi tevatura puteau fi evitate, legea să fie respectată, dacă exprimarea din OM era clară şi fără echivoc. E prea mult să cerem de la Ministerul Educaţiei exprimări clare şi fără echivoc?

 

Articol publicat şi în Adevărul.

 

Publicitate

Google News icon  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News


Print Friendly, PDF & Email

Alte articole ...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.