Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale face publice numele membrilor


Conferinta ASSN 2015După ce luni de zile, Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale a sfidat prin tăcere, ignorând toate solicitările de informaţii adresate – isonul fiindu-i ţinut de SRI, MAI, MApN, Preşedinţie şi Guvern, care au refuzat şi ele să facă publice informaţii privind componenţa, finanţarea şi funcţionarea instituţiei – iată că ASSN îşi publică lista membrilor. Rămân însă semne de întrebare în privinţa finanţării acestei instituţii.

 

Numele membrilor ASSN

Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale are în acest moment 21 de membri titulari şi un membru corespondent. Numărul anunţat oficial este, însă, mai mic decât cel neoficial, publicat în primăvara acestui an de Pressone – 31. Spun neoficial, pentru că ASSN refuzase să facă publice aceste informaţii şi, până nu demult, nu avusese nici măcar pagină web. Iată care sunt acum membrii titulari:

  1. Gheorghe Bărbulescu, se pare directorul Departamentului de Realţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA şi preşedintele Senatului universităţii.
  2. Colonel (r) Gheorghe Boaru este conducător de doctorat în Ştiinţe Militare la UNAp.
  3. General de brigadă (r) Viorel Buţă, fost profesor universitar la UNAp şi președinte al Secției de științe militare, informații și securitate militară din Academia de Științe Militare.
  4. Colonel, prof. univ. dr. Gheorghe Calopăreanu, rectorul Universităţii de Apărare „Carol”.
  5. Prof. univ. dr. Dan Cavaropol, conducătorul Şcolii Doctorale a Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” şi membru în Comisia de Științe militare, informații și ordine publică din CNATDCU.
  6. Prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educaţiei, în prezent rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București şi preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor din România.
  7. Prof. univ. dr. Adrian Curaj, fost ministru al Educaţiei, până în iulie anul acesta.
  8. Vasile Dîncu, vicepremier în Guvernul Cioloş.
  9. Comisar-şef, prof. univ. dr. Adrian Iacob, cadru didactic la Academia de Poliţie şi fost decan al Facultăţii de Poliţie din cadrul acesteia, în perioada 2012 – martie 2016.
  10. Colonel Niculae Iancu, rectorul Academiei Naționale de Informații.
  11. George Maior, fost director al SRI, actual ambasador al României în SUA.
  12. Dan Mihalache, fost şef al Cancelariei Prezidenţiale, din decembrie 2014 până în primăvara acestui an, actual ambasador al României la Londra.
  13. Colonel, prof. univ. dr. Ion Mituleţu, cadru universitar la UNAp şi fost secretar ştiinţific al Senatului acestei universităţi.
  14. General maior (r), prof. univ.dr. Gabriel Moisescu, fost rector al UNAp până anul acesta, când a fost trecut în rezervă.
  15. Lt.-colonel, prof. univ. dr. Florin Neacşa, decanul Facultăţii de Pompieri din cadrul Academiei de Poliţie.
  16. Chestor de poliţie (r) Gheorghe Popa, fost rector al Academiei de Poliție, până în martie anul acesta, când a trecut în rezervă.
  17. Comisar-şef, prof. univ. dr. Cristian Popescu, cadru didactic la Academia de Poliţie, fost pro-rector al instituţiei, în perioada 2013 – martie2016.
  18. Remus Pricopie, fost ministru al Educaţiei, actual rector al SNSPA. Este preşedintele interimar al ASSN, după numirea ca ambasador în SUA a fostului preşedinte al ASSN, George Maior.
  19. General de brigadă, prof. univ. dr. Gheorghe Toma, conducător de doctorate la Academia Națională de Informații.
  20. Chestor de poliţie Petru Ţăgorean, adjunct al Direcţiei Generale pentru Relațiile cu Instituţiile Prefectului din MAI.
  21. Comisar-şef, prof. univ. dr. George Ţical, directorul Colegiului Național de Afaceri Interne al Academiei de Poliție şi membru în Comisia de Științe militare, informații și ordine publică din CNATDCU. De asemenea, a fost preşedintele Comisiei de susţinere publică a lucrării de doctorat a lui Robert Negoiţă, confirmată, luna trecută, de Comisia de Etică a Academiei de Poliţie, ca fiind plagiată.
  22. Prof. univ. dr. Gigel Paraschiv – membru corespondent al ASSN –, fost secretar de stat responsabil cu învățământul superior în Ministerul Educației, actual prorector al Universităţii Politehnica din Bucureşti.

Pe ce criterii au fost admişi în ASSN? Unicul criteriu pentru primirea de membri în ASSN, anunţă reprezentanţii instituţiei, îl constituie „caracterul de excelenţă al contribuţiei candidatului în domeniul ştiinţelor militare, informaţiilor şi ordinii publice, materializat prin impactul rezultatelor activităţii cercetării ştiinţifice proprii, originalitatea contribuţiilor, caracterul de noutate şi reputaţia naţională-internaţională a candidatului”.

Nu e, totuşi, clară contribuţia în domeniul ştiinţelor militare, informaţiilor şi ordinii publice adusă, de exemplu, de Gigel Paraschiv, de Remus Pricopie, de Sorin Cîmpeanu, Adrian Curaj sau Vasile Dîncu.

Neconcordanţe între sumele declarate la Finanţe şi cele anunţate de Educaţie

Dacă în privinţa componenţei actuale a ASSN, chiar instituţia a făcut într-un final lumină, după luni de presiuni mediatice din partea unor jurnalişti, nu acelaşi lucru se poate spune despre buget alocat şi modul de cheltuire a banilor. În privinţa cărora instituţia păstrează tăcerea.

Am solicitat Ministerului Finanţelor să ne comunice care este bugetul de care a beneficiat ASSN în anii 2013, 2014, 2015 şi 2016. Şi să ne indice, defalcat pentru fiecare an în parte, suma destinată salarizării, suma destinată cercetării ştiinţifice şi cea destinată altui tip de cheltuieli. De asemenea, am cerut să ni se spună dacă au existat proiecţii bugetare ale ASSN, pe anii 2013, 2014, 2015 şi 2016, în baza cărora instituţia a primit finanţarea, şi rapoarte de cheltuire a banilor alocaţi, pe anii 2013, 2014 şi 2015, care, deşi ar trebui să fie publice, nu pot fi consultate.

Oficialii din Finanţe ne transmit că bugetul ASSN nu se aprobă prin legea bugetară anuală, „Ministerul Finanţelor neavând atribuţii în programarea şi execuţia bugetară pentru acest ordonator principal de credite”. Şi ne direcţionează spre site-ul instituţiei.

Potrivit Raportului de execuţie bugetară, din 31 ianuarie 2016 –, pentru anul în curs ASSN a avut venituri de 138.488 de lei (în jur de 30.000 de euro). Din această sumă, 117.488 de lei reprezintă subvenţii de la bugetul de stat, 20.250 de lei – sume utilizate de alte instituţii, din excedentul anului 2015, şi 750 de lei – donaţii şi sponsorizări.

Tot pentru anul 2016, cheltuielile au fost de 121.347 de lei (apropae 27.000 de euro), din care grosul este alocat salariilor: 119.719 lei.

Pentru anii 2013, 2014 şi 2015 considerăm necesar ca informaţiile să fie solicitate ordonatorului principal de credite”, ne mai transmit reprezentanţii Ministerului Finanţelor. Ordonatorul principal de credite, ASSN, refuză însă să facă publice aceste informaţii, deşi le-am solicitat de luni de zile.

În Raportul de execuţie bugetară nu se regăsesc însă toate fondurile de care dispune ASSN. De exemplu, cele provenite de la Ministerul Educaţiei. Căruia, în mandatul ministrului Adrian Curaj, îi solicitasem răspunsuri la aceleaşi întrebări pe care le trimisesem şi Finanţelor. Oficialii din Educaţie ne-au transmis doar că, începând că anul 2015, potrivit OUG 83/2014, MENCS finanţează parţial ASSN. Astfel, fondurile alocate în 2015 au fost de 869.410 de lei (adică, peste 190.000 de euro), iar pentru anul 2016 suma a fost majorată, cifrându-se la 1.411.000 lei (adică, mai mult de 310.000 de euro).

Nimeni, însă, nu poate indica în ce a constat cercetarea din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, făcută de academicienii ASSN, cercetare pe care Statul român a plătit-o.

Scurt istoric al unei instituţii controversate

ASSN – definită ca „for naţional de consacrare ştiinţifică ce reuneşte personalităţi ştiinţifice reprezentative din domeniul de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională” – a fost înfiinţată prin Legea nr. 56/ 22 martie 2012, modificată în iunie 2015, având iniţial titulatura de Academia de Ştiinţe Militare, lege iniţiată de parlamentarii Marian Săniuţă, Eugen Bădălan, Ion Mocioalcă, George Scutaru, Niculae Mircovici, Doru-Claudian Frunzulică, Eugen Nicolicea, Gabriel Oprea şi Teodor Meleşcanu.

Statutul ASM a fost adoptat la adunarea generală de constituire a ASM, care a avut loc în 5 iulie 2012 – scria www.semperfidelis.ro, citând publicaţia Observator militar. Tot atunci au fost alese, prin vot secret, persoanele cu funcţii de conducere. Primul preşedinte ales a fost generalul- locotenent prof. univ. dr. Teodor Frunzeti, vicepreşedinte – chestorul de poliţie prof. univ. dr. Gheorghe Popa, iar secretar general – colonelul (r) prof. univ. dr. Gheorghe Boaru. Tot prin vot secret au fost aleşi preşedinţii, vicepreşedinţii, membrii şi secretarii ştiinţifici ai celor trei secţii ştiinţifice: Ştiinţe Militare, Informaţii şi Securitate Militară, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. Funcţiile de preşedinţi ai acestor secţii ştiinţifice le-au revenit generalului de brigadă (r) prof. univ. dr. Viorel Buţă, generalului (r) prof. univ. dr. ing. Sergiu Medar şi comisarului-şef de poliţie prof. univ. dr. Ştefan Prună.

În 29 ianuarie 2015, preşedinte al ASM a fost ales fostul şef al SRI, George Maior. După plecarea acestuia din funcţia de director al SRI pe cea de ambasador al României în SUA, funcţia de preşedinte al ASM, transformată în ASSN, i-a revenit, din 27 august 2015, lui Remus Pricopie, rectorul Şcolii Naţională de Studii Politice şi Administrative şi fost ministru al Educaţiei. Alături de acesta, la conducerea ASSN se află, în momentul de faţă, Florin Moisescu, vicepreşedinte, şi Gheorghe Toma, secretar general.

Potrivit Concepţiei de dezvoltare a ASSN pentru anii 2016 – 2020, ASSN anunţă cinci direcţii de acţiune:

  1. Exercitarea rolului catalizator și director în dezvoltarea cunoașterii și competenței științifice în domeniile securității naționale extinse.
  2.  Consolidarea rolului cercetării ştiinţifice în domeniile sectoriale ale securităţii naţionale şi furnizarea de cunoaștere obiectivă a termenilor și evoluției fenomenelor și stărilor de securitate.
  3. Integrarea în spaţiul de analiză strategică a direcțiilor majore de implementare ale Strategiei Naţionale de Apărare a ţării.
  4. Asigurarea polului naţional de cunoaştere strategică a conceptelor de securitate şi contribuţiei la formarea culturii de securitate la nivelul societăţii româneşti.
  5. Dezvoltarea ASSN ca platformă de integrare a rezultatelor de cercetare științifică derulate în plan național, în scopul consolidării domeniului studiilor de securitate în cadrul spectrului domeniilor științifice de referință ale cercetării românești.

 

Foto: RTV (Conferința organizată de ASSN, în 2015, pe tema Strategiei Naționale de Apărare a Țării)

 

Articol publicat şi în TIMPOLIS.


Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.