Un tablou Flondor, de la Muzeul de Artă Timişoara, avariat prin manipulare neautorizată


Sursă foto: Art Encounters

Un tablou al lui Constantin Flondor, aflat în custodia Muzeului de Artă Timişoara, a fost avariat în timpul manipulării de către persoane neautorizate, acuză angajaţi ai muzeului. Iar pentru remedierea lucrării, afirmă aceştia, au fost ocolite procedurile legale. Întrebat despre această situaţie, directorul Muzeului de Artă, Victor Neumann, spune că acestea nu sunt informaţii de interes public.

 

Lucrarea „Pionii regelui de sticlă”, avariată

Tabloul lui Constantin Flondor, „Pionii regelui de sticlă”. Foto din expoziția „Creație și sincronism european”, curatoare Ileana Pintilie.

Angajaţi ai Muzeului de Artă Timişoara ne-au sesizat că, înaintea expoziţiei Sigma, al cărei vernisaj este programat miercuri, 28 octombrie, ar fi fost distrusă lucrarea unuia dintre artiştii grupului Sigma, Constantin Flondor, şi anume Pionii regelui de sticlă. Lucrarea, realizată în 1968, a fost donată Muzeului de Artă din Timişoara în 1991, când a fost organizată expoziția retrospectivă Creație și sincronism european.

Tabloul lui Constantin Flondor – realizat din plăci de oglindă şi un plan de sticlă riglată – a fost avariat în timpul unei manipulări defectuoase făcute nu de angajaţi specializaţi ai muzeului, ci de persoane pe care conducerea le-a adus din exterior pentru panotarea expoziţiei, componenţi ai grupului Baraka, afirmă angajaţi ai muzeului.

Or, Hotărârea 1546/ 18 decembrie 2003, pentru aprobarea Normelor de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate, prevede la art. 9 că „operaţiunile de mânuire, transport şi etalare a exponatelor se supraveghează de către conservator.”

Iar la art. 20 aceeaşi hotărâre arată că „pe timpul mânuirii, ambalării şi transportării bunurilor culturale mobile se va avea în vedere ca toate operaţiunile de mânuire şi transport intern să se facă sub supravegherea conservatorului colecţiei/secţiei/ muzeului.”

Au fost instruiţi artiştii de la Baraka pentru aceste operaţiuni? Ce calitatea au avut de fapt, ce atribuţiuni, ce responsabilităţi? Şi cine i-a supravegheat?

 

Directorul Muzeului de Artă: „Informaţiile solicitate de Dv. nu sunt de interes public”

I-am solicitat directorului Muzeului de Artă Timişoara, Victor Neumann, să ne răspundă la câteva întrebări care să lămurească problema:

  1. Confirmaţi deterioarea, în timpul manipulării, a lucrării artistului Constantin Flondor, Pionii regelui de sticlă?
  2. Cine a realizat manipularea tabloului? Dacă în panotarea expoziţiei 1+1+1 & Sigma – în cadrul căreia va fi expus şi tabloul menţionat –, au fost implicate şi persoane care nu provin din rândul angajaţilor specializaţi ai muzeului, pe ce criterii, în ce condiţii şi în baza cărei legi au fost desemnate?
  3. Care este circuitul legal pe care îl urmează o operă de artă de la momentul deteriorării până la remedierea acesteia?
  4. Ce măsuri aţi dispus pentru remedierea avariei tabloului Pionii regelui de sticlă?
  5. În ce stadiu este lucrarea acum?

Ce răspunde Victor Neumann? Că acestea nu sunt informaţii de interes public:

„Observând conţinutul art. 5 alin. (1) şi pe cel al art. 12 alin. (1) lit. d) şi e) din legea cu nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţii de interes public, conducerea Muzeului de Artă Timişoara apreciază că, după caz, informaţiile solicitate de Dv. fie nu sunt informaţii de interes public, fie fac parte din sfera informaţiilor care îmbracă forma unor date personale protejate, fie privesc proceduri de cercetare prealabilă unei eventuale viitoare cercetări disciplinare. În consecinţă, informaţiile solicitate de Dv. nu sunt dintre acelea care să facă parte din categoria informaţiilor de interes public.

Din preţuire pentru Dv. şi pentru activitatea pe care o desfăşuraţi, atât de utilă comunităţii pe care, nu ne îndoim, o serviţi cu obiectivitate, Vă informăm că lucrarea despre care aţi solicitat informaţii se află în starea foarte bună, în care a fost preluată în custodia Muzeului de Artă Timişoara”, este răspunsul primit de la conducerea Muzeului de Artă Timişoara. Care  ne transmite că îl putem ataca în justiţie…

 

Ce se întâmplă, legal, când o operă de artă se deteriorează

Hotărârea 1546/2003 prevede la art. 21, alin. 3, lit. h, „obligativitatea informării unităţii organizatoare şi a deţinătorului asupra oricărui incident sau accident privind obiectele împrumutate şi asupra eventualelor modificări în starea de conservare a obiectelor, cu precizarea cauzelor care le-au generat”.

Hotărârea mai prevede, la art. 26, că înainte de restaurare, bunul cultural mobil este cercetat din punct de vedere fizic, chimic şi biologic în laboratorul de investigaţii, în vederea stabilirii deteriorărilor, cauzelor, factorilor de deteriorare şi a metodologiei de restaurare. Iar după finalizarea cercetării, se trimite, împreună cu documentaţia, la laboratorul de restaurare, pentru stabilirea metodologiei de restaurare. Restauratorul întocmeşte dosarul de restaurare pe care îl prezintă, împreună cu bunul cultural mobil, comisiei de restaurare care analizează, avizează şi aprobă metodologia de restaurare şi asigură recepţia finală a lucrărilor.

Iar art. 31 stipulează că restaurarea se efectuează numai de către restauratori acreditaţi, în cadrul organizat al laboratoarelor şi atelierelor de profil acreditate potrivit legii.

 

Ce s-a întâmplat de fapt

Anunţul postat pe grupul de Facebook „Căutătorii de vechituri”…

Unul dintre angajaţii muzeului contactaţi de noi spune că au fost evitaţi toţi aceşti paşi pe care îi cere legea. Şi că s-a încercat remedierea problemei în mod neprofesionist şi în afara cadrului normativ. Un muzeograf de la Muzeul Ţăranului Român posta, zilele trecute, pe Facebook o fotografie cu ciobul extras din lucrare, făcând apel public, într-un grup de anticari, pentru a găsi o sticlă similară ca să o înlocuiască pe cea spartă…

Este un caz penal de falsificare a unei lucrări originale de către persoane neautorizate”, mai spune muzeograful.

Acesta indică Legea 182/ 2000, privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, care menţionează că „degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare sau distrugerea unui bun cultural mobil clasat ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum şi înlăturarea măsurilor luate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani”, iar când se face din culpă se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă de la 300 lei la 1500 de lei (art. 67 şi 68).

 

Angajaţii atrag atenţia şi asupra altor abuzuri

În plus, acelaşi muzeograf mai spune că muzicianul Enrico Cannata, fost profesor la Facultatea de Muzică a Universităţii de Vest din Timişoara, susţinător al echipei Baraka, și colaboratori de-ai lui ar fi executat fără autorizație de construcție intervenții în curtea muzeului, pe str. Mercy nr. 6, și ar fi montat sisteme de iluminat electric, fără proiect autorizat.

Iar în urmă cu câteva săptămâni, adaugă el, Victor Neumann ar fi blocat schema de evacuare PSI, închizând, fără autorizație accesul intern în muzeu, dinspre str Mercy spre Piaţa Unirii, obturând accesul prin pereți de rigips, fără avizul necesar și fără notificarea angajaților.

O altă acuză adusă de angajaţi ai muzeului se referă la faptul că, la recomandarea lui Enrico Cannata, un alt italian, fotograf amator, ar poza de mai bine de un an de zile patrimoniul muzeului aflat în depozite, în timp ce angajaților, fotografului, muzeografilor și restauratorului le este interzis accesul, chiar şi pentru studiu, la patrimoniul muzeului.

Enrico Cannata pare un apropiat al lui Victor Neumann. Numele lui fusese adus în discuţie în contextul spectacolului care ar fi urmat – dacă nu intervenea pandemia de coronavirus – să deschidă, în 2021, programul Timişoara Capitală Culturală Europeană, gestionat de Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană, condusă de soţia lui Victor Neumann, Simona Neumann. Potrivit informaţiilor din presă, spectacolul programat era Traian în Dacia, al compozitorului italian Giuseppe Nicolini, a cărui punere în scenă, spunea Simona Neumann, venise la sugestia lui Enrico Cannata. Acesta împreună cu omul de afaceri italian Gianluca Testa, ambii stabiliţi la Timişoara, cumpăraseră manuscrisul ariei principale de la o casă de licitaţii din SUA.

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.