Ucraina, coșmarul lui Putin
Dacă ucrainenii rezistă, țări ca România, Polonia, Țările Baltice sunt salvate pentru încă o generație. Dacă nu, să ne așteptăm la ce e mai rău.
Vizitele președintelui Franței, Emmanuel Macron, și cancelarului Olaf Scholz la Moscova (7-8 și, respectiv, 15 februarie) reprezintă ultima tentativă a lui Vladimir Putin de a instrumentaliza Occidentul în a pune presiune pe Ucraina, ca aceasta din urmă să accepte interpretarea rusească a acordurilor de la Minsk. Acorduri prin care Kremlinul spera să readucă Ucraina sub control și s-o ancoreze temeinic în „lumea rusească” (russki mir). Ca și ultima reacție a Moscovei la răspunsul SUA la propunerile privind tratatul de securitate avansate de Rusia, la 17 decembrie 2021. Toate aceste demersuri diplomatice au fost un balet, în spatele căruia Putin a pregătit invadarea Ucrainei.
La 15 februarie, Duma de Stat votează rezoluția comuniștilor prin care cere președintelui Putin să recunoască independența republicilor populare separatiste Donețk și Lugansk. Vineri, 18 februarie, populația din Donețk și Lugansk era evacuată cu autobuzele, apoi cu garniturile de trenuri, pe motiv că ucrainenii atacă Donbasul, iar viața rușilor este în pericol. Cuvântul genocid este tot mai des repetat la televiziunile rusești controlate de Kremlin. Putin l-a utilizat în conferința de presă cu Scholz, în care i-a acuzat pe ucraineni de genocid împotriva rușilor, și a stârnit protestul cancelarului șocat de afirmația liderului de la Kremlin. Femei, bătrâni și copii încărcați în autobuze, atunci când nu se întâmpla nimic, acuzația repetată de genocid împotriva rușilor aminteau de războiul din Georgia, din august 2008. Atunci, la 3 august a început evacuarea populației din Osetia de Sud, iar patru zile mai târziu, armata rusă a început războiul împotriva Georgiei.
Luni, 21 februarie, după un spectacol dubios regizat de președinte sub forma unei ședințe a Consiliului de Securitate, care-și propunea nu doar să împartă responsabilitatea pentru ce va urma cu toată elita politico-militară, ci să și arate că – în perspectiva anului 2024 – nu există alternativă, Putin a semnat decretele de recunoaștere a independenței republicilor populare Donețk și Lugansk. Două zile, lumea a dezbătut care sunt granițele celor două republici. Răspunsul a venit în dimineața de joi, 24 februarie, când Putin a declanșat iadul.
În lungul mesaj televizat, Putin spune că declanșează „o operațiune militară specială”, pentru „apărarea populației care timp de 8 ani a fost supusă la umilințe, genocid din partea regimului de la Kiev”. Obiectivele acestei „operațiuni speciale” (Kremlinul a interzis utilizarea cuvintelor invazie și război) sunt demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, judecarea celor care au săvârșit crime împotriva rușilor. În planul lui Putin „nu intră ocuparea teritoriilor ucrainene”. „Nu vom impune nimic nimănui prin forță”, mai continuă mesajul președintelui Rusiei. În același discurs prin care anunță invadarea Ucrainei, liderul de la Kremlin le cere militarilor ucraineni să depună armele și aruncă întreaga responsabilitate pentru vărsările de sânge pe umerii autorităților de la Kiev. La ora 5 în dimineața de joi, 24 februarie, a început atacul din trei direcții: din est, în Luhansk, Donețk, Mariupol, Harkiv, Sumî; din nord, dinspre Belarus, în direcția Cernigău și a capitalei Kiev, și dinspre sud, Crimeea, în direcția Herson, Nikolaev, Melitopol. În primele zile, singurul avans notabil a venit tocmai din direcția sud.
Un blitzkrieg eșuat
Putin spera că Ucraina este o țintă ușoară. Centrele de comandă ar fi trebuit anihilate în primele ore ale invaziei, distrusă aviația, dronele și apărarea anti-aeriană și în maximum câteva zile înlocuită conducerea țării cu una loială. Nimic n-a ieșit conform planului. Centrele de comandă n-au fost distruse, iar armata ucraineană se coordonează bine, după aproape două săptămâni de la începerea invaziei. Președintele Volodimir Zelenski n-a fugit în străinătate, ci-și însuflețește poporul și conduce apărarea capitalei. Desantul parașutiștilor ruși din primele nopți, care trebuia să deschidă aeroporturile de lângă Kiev pentru un coridor aerian de trupe și tehnică de luptă care să ocupe centrul capitalei ucrainene, a eșuat. În loc de trupe speciale și unități bine antrenate, militarii ruși sunt tineri de 17-18 ani, neinstruiți, dezorientați, care visau la o plimbare prin Ucraina, nicidecum la lupte cu un inamic cu un moral atât de ridicat. Încă din prima zi, la comisariatele militare din Ucraina s-au format cozi, bărbații între 18 și 60 de ani înrolându-se pentru a-și apăra țara de invadatori. Dar poate decisivă în fața mașinăriei militare rusești a fost pregătirea militarilor ucraineni, care au un moral de învingători, dau dovadă de un patriotism exemplar și sunt mai bine înarmați.
Rezistența neașteptată l-a obligat pe Putin să-și schimbe tactica, să înceapă un război clasic, pe fronturi largi, consolidând liniile logistice. În același timp, a renunțat la orice precauție de a nu omorî civili, iar orașele din est, cu mulți etnici ruși, au fost masiv bombardate.
Eșecul blitzkriegului, dublat de reacția fără precedent a Occidentului, care a imaginat un pachet de sancțiuni economice draconice, l-a obligat pe Putin să-și reducă considerabil pretențiile. Astăzi, s-ar mulțumi cu schimbarea Constituției Ucrainei, prin care să fie stipulată neutralitatea, cu recunoașterea anexării de către Rusia a Crimeei, independenței Donețk și Luhansk și numirea unui prim-ministru prietenos cu Rusia. Cât despre „denazificarea” avansată de Rusia care presupunea decimarea elitei politice prooccidentale de la Kiev, în frunte cu președintele Zelenski, aceasta a dispărut dintre obiective. De fapt, capturarea lui Zelenski a avut o miză importantă pentru Putin. Abandonarea proiectului impunerii unui guvern-marionetă la Kiev confirmă eșecul operațiunilor militare rusești. Dar încearcă să salveze restul obiectivelor: Ucraina să rămână în zona de influență a Moscovei care-i controlează destinul geopolitic, legitimează raptul teritorial din 2014 și recunoaște falsuri grosolane pe post de referendumuri pentru autodeterminare. Nu e de mirare că Zelenski a refuzat aceste condiții și preferă să continue lupta cu agresorii de la Răsărit.
Consecințele acestei campanii militare pot fi devastatoare pentru elita conducătoare de la Kremlin. Bellingcat și Team Intelligence Team strâng de zor probe care-i incriminează pe militarii ruși pentru crime de război. Perspectiva unui nou Nürnberg ar trebui să-i dea fiori lui Putin.
Scenarii
Din mulțumirea de scenarii care se pot imagina, o să aleg – simplificând, poate excesiv – trei dintre ele: most likely, worst & best, case scenarios.
În cel mai probabil scenariu, războiul va continua luni de zile de-acum încolo, chiar dacă vor fi ocupate principalele orașe, ucrainenii vor continua rezistența. Din Ucraina vor pleca spre Vest milioane de refugiați. Dacă Putin va pune un guvern- marionetă, țara ar putea fi cuprinsă de insurecție antirusească. Polonia mai ales, dar și România vor juca rolul Pakistanului în timpul războiului din Afganistan, organizând baze de pregătire pentru gherilele urbane ucrainene și de susținere logistică a luptei poporului ucrainean împotriva ocupantului rus. Pentru a se consolida guvernul-marionetă, Putin trebuie să mențină în Ucraina numeroase trupe ale Ministerelor Apărării și de Interne, care vor fi decimate. După diverse „referendumuri” de „unire cu Rusia” ale unor teritorii din Ucraina, Putin va semna tratate cu guvernul-marionetă de la Kiev, care n-au nicio valoare. Costurile aventurii militare din Ucraina o să falimenteze regimul Putin, care poate să reziste cel mult doi ani. Pe fondul sporirii nemulțumirii populare în Rusia, al marasmului economic generat de sancțiuni, dacă nu se retrage și nu-și desemnează un succesor, așa cum și el a fost numit de Boris Elțîn, Vladimir Putin ar putea deveni victima unei lovituri de palat. Dacă nu reușește să obțină victorii militare în Ucraina, care să-i prelungească agonia, evenimentele politice s-ar putea precipita în Rusia, iar durata de viață a regimului n-ar depăși 3-6 luni.
Cum șansa unei victorii depline a Rusiei, în care Ucraina să fie supusă militar, este destul de mică, trebuie s-o scot din discuție. În acest caz, cel mai prost scenariu ar presupune un război între Rusia și NATO. Poate pleca fie de la un incident, fie de la o provocare, undeva la granița cu Polonia sau în România; cade o rachetă, e doborât un avion etc. În fond, pentru Putin revanșa în fața Occidentului nu înseamnă să cucerească militar Ucraina, ci să umilească Occidentul. Și cum ar putea-o face mai bine decât lovind un stat membru NATO. Și ca să fie o variantă de coșmar, conflictul NATO-Rusia ar putea să înregistreze și episodul unei bombe nucleare tactice. Războiul poate dura mult, nu e nicio garanție că el se va încheia cu dispariția lui Putin. Iar rezultatul nu e previzibil. Dacă Rusia cucerește Ucraina, următoarea țintă pentru Putin ar putea fi o țară NATO.
Iar cel mai bun scenariu este încheierea unui armistițiu, suspendarea operațiunilor militare rusești, retragerea armatei ruse, găsirea unui compromis politic care să readucă pacea în estul Europei. Acest scenariu este posibil în cazul schimbării locatarului de la Kremlin. O lovitură de stat, cu alte cuvinte. Sau în cazul unei revoluții în Rusia, caz în care milioane și zeci de milioane de oameni să iasă în stradă pe tot cuprinsul federației și să ceară oprirea războiului.
Elita politică și de afaceri din Rusia e compusă în bună măsură din oameni ce provin din structurile militarizate, în primul rând din serviciile secrete, mai vechi sau mai noi. Sunt oameni cu o cultură și inteligență limitate. N-au pic de imaginație și întotdeauna repetă acțiuni pe care le știu deja. În materie de război, establishment-ul rusesc are experiența formatoare a războaielor din Cecenia, Siria și Africa Centrală. Aceste modele (și nu Crimeea 2014) de operațiuni militare vor fi implementate și în Ucraina. Cu alte cuvinte, covoare de bombe peste orașele ucrainene, așa cum s-a întâmplat cu Groznîi de două ori. Cât despre soluționarea politică a războiului și un aranjament de pace cu Moscova, modelul lui Putin va fi tot Cecenia sau Siria. Deci singura șansă a Ucrainei, în cazul în care nu se lasă umilită de Kremlin, va fi să reziste militar, singură, pentru că nimeni nu se va bate pentru ea și mulți în Vest abia așteaptă să reia business as usual cu Rusia.
Ucrainenii scriu istorie sub ochii noștri. Dacă ei rezistă, țări ca România, Polonia, Țările Baltice sunt salvate pentru încă o generație. Dacă nu, să ne așteptăm la ce e mai rău.
Articol publicat şi în Revista 22.
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News
„…război între Rusia și NATO. Poate pleca fie de la un incident, fie de la o provocare, undeva la granița cu Polonia sau în România; cade o rachetă, e doborât un avion etc. „___–___Scenariul este total realistic, se pare ca deja, pus in scena, dar „forensica” romaneasca nu este gata cu analizele si concluziile, nu mai amintim de proverbila duplicitate romaneasca, asa ca Romania mai asteapta sa vada de unde va bate vantul de primavara///
„Nu da munitie Federatiei Ruse.(Cristian Hrituc”…dar suntem în NATO, nu există la acest moment indicii că Federația Rusă va ataca un stat membru al acestei alianțe…” ____—–____ aparent, acesta ar fi cazul (si speranta), insa nu trebuie uitat Decembrie 7, 1941/Pearl Harbor si nici declaratia presedintelui ukrainian, facuta doar o luna si cateva zile, in urma( comentariu adus de la art. cu Ceban si Dodon)29/01/2022 la 01:56
Președintele Ucrainei roagă occidentul să domolească discursul despre iminența unui război: „Nu avem nevoie de această panică”
3-Președintele Ucrainei, pregătit să aibă o întâlnire cu Putin: ”Oamenii nu înţeleg valoarea vieţii omeneşti”(…)___—–____ doua declaratii care sugereaza ca nu numai o multime de ukrainieni sunt pro-rusi, dar chiar si la varf, s-ar putea sa ajungem la acea concluzie, deja trasa, ca Rusia isi va djudeca Ukraina, fara sa traga un singur foc…Adevarata fata a lui putin(Cristian campeanu)”…constând în creșterea masivă a cheltuielilor pentru înarmare…”____–-____iar inarmarea -in orice tara- este facuta prin cheltuieli de la bugetul statului, iar in asa tari(precum si Romania), preluand parti convenabile din conceptul de sistem capitalist, „oamenii” puterii devin „investitori”(in productiile militare), adica investesc ceva bani(proveniti-tot de la stat- din salarii , bonusuri, etc., total discrepante) si primesc miliarde de la stat, pe care ii jefuiesc dupa bunul plac, asa s-au creat oligarhii, in absolut toate tarile fost comuniste, vechile structuri au pus stapanire absoluta pe bugetul tarii, direct sau prin intermediar, prin salarii si pensii speciale, sau( si) prin acest model, alocarea unui buget urias din PIB, pentru „aparare”, iar banii sunt sifonati de o mana de „oameni”…Ca principiu, orice razboi trebuie considerat cea mai severa forma de nebunie a omului (ca masa, nu numai ca individ), insa cauzele – realistice- sunt regasite in dorinta de dominare si inavutire rapida, a acelora care conduc o natie, in aceste tari unde s-a dat doar o poleiala capitalista si de democratie, in realitate marii capitalisti din aceste tari sunt indivizi din vechile structuri…Iar gradul de tehnologizare al puterii militare, devine -este deja dovedit- o amenintzare chiar globala, atunci cand mecanismele „democratice” permit autocratia si dictatoriatul…Si tocmai pe acest lucru, INVERSAT, se bazeaza ezitarile NATO si ale Westului in a intra in conflict direct cu Rusia, pe responsabilitatea pe care o resimt conducatorii respectivi, fata de punerea sub risc a vietilor militarilor(indiferent de grad), si responsabilitatea fata de banii contribuabilului, care NU pot fi folositi la dorinta (adica discretionar) acelui grup de persoane, din varful ierarhiei, existente in orice stat…///
2-Condamnarea lui putin, un test ratat de Romania(Rodica Culcer)”…hărțuieli militare pe Dunăre sau pe Prut…” ___–-___ desi caderea -f. recenta- a unui avion de vanatoare si a helicopterului „salvator”(amandoua,cu decese suta la suta) ar trebui inca sa fie stire de prime time, in Romania s-a pus batista pe tzambal, pentru ca este inexplicabil acest dublu si fatal ,”accident”, cum am spus deja , mai degraba aceste aparate au fost atacate cu laseri sau unde intense electromagnetice ( sau alte asa sofisticate arme) , tocmai pentru a emite avertismentul respectiv, iar daca lucrurile vor „evolua” pe trendul actual, asa cum am spus de ani de zile, bucurestiul si Deveselul(cat si Chisinaul, daca nu arata cumintzire imediata) vor fi lovite-din greseala!!!- de bombe/rachete, de mare tonaj..
Mașinile refugiaților ucraineni, vandalizate in Republica Moldova. Pe portiere a fost desenat infamul simbol „Z” Autoritățile din Bălți, Republica Moldova, …”—–____——„Semne bune, anul are”, pentru Dodon, desigur! Moldovenii arata ca se cumintzesc, mai repede decat aparitia a exit polls , referitoare la cine va castiga razboiul..///
2-Gavrilița: Republica Moldova vrea să adere la UE dar nu urmărește integrarea în NATO L. G. | 09.03.2022 Premierul R. Moldova, Natalia Gavrilița, a declarat că Moldova dorește să-și păstreze neutralitatea și să adere la UE,…”___—-___Haida, de! Unde era ascunsa Elvetia de peste Prut! probabil ca asta este si abordarea Maiei S., iar aceasta declaratie* suna cam asa:” Venim la culesul viei, dar nu si la prasit si NICIDECUM la pazitul viei!”. Chiar daca -este evident- „Frica pazeste via!”, pe scurt, noul morcov este GMO , adica mai mare decat sfecla furajera… (* cred ca asemenea declaratii estompeaza chiar zelul UE si NATO de a se extinde, duplicitatea, jocul la doua capete, etc. nu faca casa buna cu occidentalismul si capitalismul autentic)