Proiectul Timişoara Capitală Culturală Europeană, condus discreţionar


Simona Neumann şi Chris Torch

Deşi funcţionează pe bani publici şi deşi derulează un proiect de interes public, care vizează câştigarea de către Timişoara a titlului de Capitală Culturală Europeană, în 2021, asociaţia care îl gestionează o face discreţionar şi refuză să comunice modul în care a cheltuit banii. Nici Primăria Timişoara, finanţatorul principal, pare să nu aibă niciun cuvânt în faţa conducerii acestei asociaţii.

 

Sute de mii de euro, cheltuiţi pe criterii ţinute la secret

În 27 iunie am solicitat directorului executiv al Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană, Simona Neumann, să comunice, în baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informaţii de interes public, câteva informaţii referitoare la activitatea asociaţiei şi la modul în care au fost cheltuite anul trecut fondurile alocate de către Primăria Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş şi Ministerul Culturii. În total este vorba de aproape 3.000.000 de lei, adică peste 630.000 de euro, din care în jur de 400.000 de lei, adică puţin peste 90.000 de euro, au provenit din venituri proprii şi sponsorizări. Şi asta pentru că, în ultimele luni, în spaţiul public au existat dezbateri şi luări de poziţie faţă de activitatea acestei asociaţii, acuzată de cheltuire discreţionară a banilor, de opacitate în privinţa modului în care a cheltuit fondurile şi, în plus, de refuz de a primi în asociaţie noi membri, de conflict de interese, de încălcarea unor prevederi din dosarul de candidatură.

Iată întrebările la care am solicitat răspuns:

  • Care este componența actuală a Consiliului Director al Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană?
  • Pentru ce dată este planificată Adunarea Generală anuală a membrilor Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană care, conform statutului asociaţiei, ar fi trebuit să aibă loc cel târziu în 7 aprilie? De ce nu a fost organizată?
  • Cine sunt persoanele care au demisionat din board-ul asociaţiei şi din ce motiv?
  • Care este motivul pentru care a fost modificată încadrarea domnului Chris Torch, care nu mai este director artistic al asociaţiei, ci consultant artistic?
  • Care au fost atribuţiile şi remuneraţia domnului Chris Torch în perioada în care era director artistic şi care sunt acum, în calitate de consultant artistic?
  • De asemenea, am cerut o copie după raportul financiar pe anul 2017, pentru că asociaţia a publicat o listă sumară de cheltuieli, în care nu se regăsesc firmele cu care s-a lucrat, nici procedura de selecţie a acestora.

După expirarea termenului legal de răspuns şi după câteva telefoane pe care le-am dat la asociaţie, insistând să mi se răspundă, în 16 iulie mi se transmite, şi nu prin purtătorul de cuvânt, ci prin cabinetul de avocat Anca Săsăran, că… “Asociaţia Timișoara Capitală Culturală Europeană nu intră sub incidenţa Legii 544/2001, privind liberul acces la informaţii de interes public, prin urmare nu putem da curs solicitării dumneavoastră”. Şi sunt invitată să vizitez site-ul, unde, mi se spune, aş putea găsi informaţii care mă interesează.

Un răspuns în bătaie de joc. Pentru că această asociaţie funcţionează pe bani publici şi pentru că derulează un proiect public, Timişoara Capitală Culturală, plătit, repet, din bani publici.

 

Şi Primăria Timişoara, finanţator principal, tratată cu acelaşi dispreţ

În 18 iulie, am trimis aceleaşi întrebări Primăriei Timişoara, finanţatorul principal al proiectului – pentru anul trecut, a alocat  2.150.000 de lei, adică peste 460.000 de euro. În aceeaşi zi, Municipalitatea îmi răspunde, printr-o adresă semnată de viceprimarul Dan Diaconu, secretarul Primăriei, Simona Drăgoi, şi consilierul Adriana Boboiciov, că, dat fiind că Primăria nu are informaţiile solicitate, redirecţionează cererea spre asociaţie: “Întrucât instituţia noastră este principal finanţator, vom solicita Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană formularea răspunsului.”

A trecut, şi în acest caz, termenul legal de răspuns, în ciuda câtorva telefoane pe care le-am dat pentru a-l primi. Semn că şi principalul finanţator este tratat de conducerea asociaţiei cu acelaşi dispreţ ca toţi cei care solicită informaţii referitoare la modul în care gestionează banul public şi, în plus, semn că acceptă acest lucru.

 

Fără detalii despre modul de cheltuire a banului public

Pe site-ul Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană există documente referitoare la încasările şi cheltuielile pe 2017, dar, cum aminteam, la modul general, fără a fi menţionate numele firmelor cu care s-au încheiat contracte şi nici procedura de achiziţie.

Încasări: 2.910.686 de lei, din care:

  • 2.150.000 de lei de la Primăria Timişoara (1.500.000 de lei – finanţare nerambursabilă prin Casa de Cultură a Municipiului Timişoara şi 650.000 de lei, din cotizaţii)
  • 200.000 de lei – de la Consiliul Judeţean Timiş (0 lei finanţarea nerambursabilă şi 200.000 de lei, cotizaţia)
  • 59.627 de lei – de la Ministerul Culturii
  • 204.663 de lei – din venituri proprii (119.616 lei din cotizaţii, ONG-uri şi persoane fizice şi 85.047 lei, din vânzare de bilete)
  • 296.396 de lei – din sponsorizări.

Cheltuieli: 2.827.989 de lei, defalcate pe: cheltuieli administrative, cheltuieli cu echipa executivă, prestări servicii echipa executivă, onorarii şi drepturi de autor, producţie, colaborare operatori culturali, transport, mese, cazare, materiale promoţionale şi printuri.

 

Personalităţi şi entităţi culturale timişorene: „Proiectul și fondurile sunt în acest moment acaparate de două familii, Emil Cristescu, Simona și Victor Neumann”

O serie de probleme, printre care şi cheltuirea fondurilor de către Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Timişoara, eludând mecansimele de control prevăzute în dosarul de candidatură, în propriul statut şi în legislaţia naţională şi europeană, au fost aduse la cunoştinţa conducerii Primăriei, în luna aprilie, de către Grupul de reflecţie şi iniţiativă Timişoara Capitală Culturală a Culturii 2021, compus din personalităţi şi entităţi culturale care fie activează în Timişoara, fie aceasta le este oraş natal. Grupul de reflecţie cerea corectarea aspectelor negative, urmărind să readucă proiectul Timişoara 2021 la sensul lui originar, deschis către întreaga comunitate culturală a oraşului şi să introducă transparenţa în elaborarea planului cultural şi în modul de atribuire a fondurilor.

„La un an și jumătate după ce Timișoara a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, asociația care a gestionat dosarul a evoluat într-o direcție ce îngrijorează. Proiectul și fondurile sunt în acest moment acaparate de două familii, Emil Cristescu, Simona și Victor Neumann, și sunt utilizate fără control și fără rezultate culturale. În faza inițială, din 2011 și până când proiectul a fost desemnat câștigător (septembrie 2016), asociația a reunit principalele instituții culturale ale orașului, ONG-uri și personalitățile culturale, care s-au implicat benevol în concepția și scrierea dosarului de candidatură. După septembrie 2016, Simona Neumann, directorul asociației, sprijinită de Emil Cristescu, președintele consiliului director al asociației, au procedat la îndepărtarea masivă a membrilor indezirabili din asociație, mai cu seamă a celor care exprimau îndoieli sau puncte de vedere critice în legătură cu evoluția lucrurilor. Eliminarea lor s-a produs fie sub pretextul că nu și-au plătit cotizațiile, fără ca vreunul dintre aceștia să fie avertizați în prealabil că urmează a fi expulzați, fie au plecat nemulțumiți de stilul netransparent de luare a deciziilor”, se arată în memoriul depus la primarul Timişoarei, Nicolae Robu.

Semnatarii acestui document mai spun că din cei 113 membri înregistrați în 2015, azi au mai rămas azi mai puțin jumătate, iar cei rămași au luat distanță față de echipa de conducere. În plus, cinci din cei 11 membri ai consiliului director al asociației și-au prezentat demisiile și nu au mai fost înlocuiți, așa cum cere statutul: „Inclusiv președintele de onoare al asociației, domnul Ioan Holender, personalitate respectată a orașului, timp de 19 ani director al Operei din Viena și de mai multe ori director al Festivalului George Enescu, și-a anunțat public demisia ca urmare a modului în care Simona Neumann înțelege să conducă asociația, profund nemulțumit de alegerea lui Chris Torch ca director artistic al proiectului precum și de prezența lui Victor Neumann, soțul Simonei Neumann, în consiliul director presupus a controla și valida deciziile soției sale.”

Grupul de reflecţie şi iniţiativă Timişoara Capitală Culturală a Culturii 2021 a adus la cunoştinţa conducerii Municipalităţii, prin respectivul memoriu, 12 probleme, şi anume:

1.Modul netransparent și nestatutar de luare a deciziilor de către Simona Neumann, directorul asociației. Una dintre deciziile cele mai controversate și mai grave prin consecințe este desemnarea directorului artistic al proiectului TMCCE21. Dosarul de candidatură specifică de mai multe ori la cap. 6B că „procedura de selecție a directorului artistic presupune un apel internațional deschis, condus de o agenție externă de resurse umane, cu experiență internațională” și că directorul artistic „va fi ales în urma unui apel deschis internațional, înainte de mai 2017”. Simona Neumann a procedat la desemnarea lui Chris Torch, cetățean suedez, printr-un act unilateral de voință, fără consultarea nimănui, ceea ce nu poate fi admis. Directorul artistic ignoră cu totul cultura orașului în particular și cultura română în general și a făcut dovada unui comportament arogant și voluntar în relația cu actorii culturali ai orașului.

2. Programul cultural derulat până în prezent de asociație, precum și programul cultural anunțat pentru anul 2018, tipărit și difuzat, se îndepărtează de la cadrul cultural din dosarul de candidatură.

Produs al gândirii lui Chris Torch, acest program confuz și inconsistent nu are nimic de a face cu specificul cultural al orașului. Între altele, Chris Torch promite noi spectacole ale circului suedez pentru 2018, a cărui organizare ridică serioase semne de întrebare privind oportunitatea și, încă mai mult, costurile uriașe. În 2017 i-au fost alocaţi 110.000 euro.

3. Dosarul de candidatură prevede constituirea unui Consiliu de Audit, Guvernanță Culturală și Etică. Dar nici până în acest moment nu a fost alcătuit și nici nu se mai discută despre alcătuirea lui.

4. Dosarul de candidatură prevede constituirea unui Organism Independent de Monitorizare și Evaluare. Nici acest organism, anunțat și el ca fundamental pentru funcționarea, nu a fost constituit. De altfel, nici despre el nu se mai vorbește în nici un fel.

5. Pentru asigurarea transparenței, dosarul de candidatură prevede organizarea unui Forum al Reprezentanților Regionali, a unui Forum Consultativ, precum și a unei Burse de proiecte. Nu s-a făcut niciun pas pentru constituirea lor.

6. Aspectele semnalate la punctele 3, 4 și 5, ca mecanisme de control extern, consultanță independentă și dezvoltare generală a proiectului, reprezintă o gravă încălcare a modului de funcționare a asociației. În lipsa mecanismelor de mai sus, familiile Neumann și Cristescu concentrează în mâna lor decizia și blochează orice informație relativă la alcătuirea proiectelor și la utilizarea fondurilor.

7. În raport cu propriul ei statut, asociația funcționează ilegal. Din cei 11 membri ai consiliului director, cinci și-au dat demisia în semn de protest față de modul în care Simona Neumann înțelege să asigure conducerea. În aceste condiții, activitatea consiliului director este blocată de facto, deoarece deciziile acestui organ de conducere nu pot fi luate decât cu două treimi din totalul celor 11 membri. Cu alte cuvinte, toate deciziile asociației din ultimele luni, inclusiv cele financiare și celelalte, cum ar fi prelungirea cu un an a mandatului lui Chris Torch, sunt lovite de nulitate. Din acest motiv, sumele cheltuite în afara cadrului statutar al asociației trebuie recuperate de la cei ce le-au angajat. Reamintim că este vorba, în proporție copleșitoare, despre bani publici.

8. Deși legislația europeană și națională definește conflictul de interese, atragem atenția că Victor Neumann, soțul doamnei Simona Neumann, este membru al consiliului director. Somat să se retragă în ședințe publice, inclusiv de către primarul municipiului, Victor Neumann a refuzat. Pentru a acoperi acest scandal precum și situația nestatutară, minoritară, de funcționare a consiliului director, componența consiliului a fost eliminată de pe situl asociației, ceea ce este o dovadă în plus a faptului că ilegalitatea este conștientizată și ascunsă cu intenție din spațiul public.

9. Asociația a încălcat flagrant și repetat prevederile legale privind cheltuirea banilor publici atunci când a aprobat, în 2017, proiecte ale unor membri ai consiliului director, organism ce aprobă plățile pentru proiecte, în condițiile în care reprezentanții beneficiarilor fac parte din consiliul director (cazul Institutului Intercultural). Mai mult, programul cultural anunțat pentru anul în curs include între cele câteva proiecte finanțate asociații și instituții ai căror reprezentanți sunt membri ai consiliului director (Ordinul Arhitecților, Institutul Intercultural, Muzeul de Artă Timișoara, al cărei director este soțul Simonei Neumann etc.) În contradicție flagrantă cu legile în vigoare în România și UE, conducerea asociației a hotărât expres eliminarea interdicției de incompatibilitate prevăzută la art. 24 punctul 2 din statutul inițial, unde se prevedeau următoarele : „În situația în care un membru al asociației ocupă o funcție de conducere în cadrul unei instituții publice pe care asociația, prin scopul și obiectivele sale o sprijină, acesta nu poate fi membru în consiliul director al asociației.” Eliminarea acestei prevederi statutare s-a luat pentru ca Victor Neumann să poate fi cooptat și apoi menținut în consiliul director.

10. Banii publici s-au cheltuit și se cheltuiesc în deplină opacitate. Doar la somația actorilor culturali independenți, asociația s-a văzut obligată să publice pe site o foarte sumară de „execuție bugetară”, care nu este altceva decât un anunț privind sumele colectate și sumele cheltuite anual, fără niciun fel de altă informație.

11. Deși statutului asociației prevede expres la art. 5 „calitatea de membru al asociației se dobândește în momentul depunerii și înregistrării cererii de adeziune, aprobată de consiliul director și validată de adunarea generală”, Simona Neumann a anunțat, contrat prevederilor statutare, că înscrierile în asociației sunt blocate până după alegerile din aprilie 2018. La presiunea societății civile, Simona Neumann primește totuși cereri de înscriere, dar anunță că validarea lor se va face în continuare după data alegrilor interne – împotriva prevederilor statutare.

12. Deși statutul Comisiei culturale UE de monitorizare interzice expres conflictul de interese și specifică în mod clar demisia imediată a membrilor ce se află în conflict de interese, Valentina Iancu, reprezentantă în a Ministerului Culturii în comisia de monitorizare a asociației, a fost curator și critic de artă al expoziției pictorului Sorin Oncu. Acesta a expus în septembrie 2016 în galeria „Calina”, din Timișoara, proprietate a familiei Emil Cristescu, președintele asociației conduse de Simona Neumann. Valentina Iancu revine în galeria familiei Cristescu în februarie 2018, în calitate de curator al artistei Katja Lee Eliad.

„Responsabilitatea principală îi revine Primăriei Timișoara care trebuie să decidă urgent dacă își menține încrederea în conducerea asociației și își asumă, în deplină cunoștință de cauză, riscurile ce decurg de aici”, se mai arată în memoriu care, afirmă Vasile Popovici, scriitor, profesor universitar şi fost diplomat, unul dintre semnatari, nu a primit niciun răspuns.

 

USR Timişoara: „Nu dispuneţi discreționar de acest proiect şi de banii pe care cetățenii îi oferă pentru 2021”

Şi filiala Timişoara a partidului Uniunea Salvaţi România trăgea un semnal de alarmă public şi transmitea, la începutul lunii august, printr-un comunicat, – semnat de Ruben Laţcău, vicepreşedinte USR Timişoara, şi Mihaela Rusu, membru în Biroul Local USR al Timişoara – că nici măcar prima recomandare, fundamentală pentru proiectul Timişoara 2021, făcută de un juriu internațional de selecție și monitorizare (din octombrie 2016) nu a fost îndeplinită. Juriul recomanda ca membrii Consiliului Director al Asociației TM2021 să fie numiți, astfel încât Consiliul să devină complet funcțional. Referința juriului este cu trimitere explicită la angajamentele asumate în dosarul de candidatură.

USR Timişoara atrădea atenţia că asociaţia nu este o organizație privată, cu interese și fonduri private, ci o organizație care s-a angajat să implementeze proiectul Timișoara 2021 pentru timișoreni și regiunea Banat: “În anul 2017, Asociația a funcționat pe banii timișorenilor și ai cetățenilor din județul Timiș în proporție de 80% (2.150.000 lei de la PMT, 200.000 lei de la Consiliul Judeţean Timiş). Asociația nu dispune discreționar de acest proiect şi de banii pe care cetățenii orașului îi oferă pentru 2021. Modul în care actuala conducere administrează acest proiect istoric pentru România ne amintește prea mult de modul în care actuala majoritate administrează Centenarul României: bani dați fără nicio noimă, o lipsă totală de transparență şi viziune.”

 Citeşte şi: O mișcare civică atrage atenţia: „Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021, în pericol”


Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.