Presa independentă, „în carantină” sub pandemie

Un raport finanțat de fundația „Friedrich Ebert” scoate la vedere influența pandemiei asupra libertății presei și piețelor media din nouă țări ale Europei Centrale și de Est.

 

Documentul Carantină pentru presa independentă? oferă date aflate în curs de actualizare din Bulgaria, Cehia, Croația, Macedonia de Nord, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Ungaria, sub aspectul funcționării mass-media sub pandemie. Concluziile aplicabile tuturor statelor analizate sunt îngrijorătoare: Guvernele au profitat de situație pentru a limita accesul liber la informație, independența presei a avut de suferit, iar starea economică generată de măsurile restrictive a dus la falimente, la închiderea multor publicații, mai ales tipărite, precum și la pierderea locurilor de muncă pentru jurnaliști. Totul, în condițiile în care mass-media au fost permanent pe baricadă, într-o activitate debordantă online și pe televiziuni, dar cu venituri din publicitate diminuate între 50 și 80%.

În noiembrie, Parlamentul European își exprima îngrijorarea printr-o rezoluție care semnala încercările unor Guverne UE „de a reduce la tăcere mass-media critică și independentă și de a submina libertatea și pluralismul mass-media” și critica folosirea publicității guvernamentale pentru a influența presa, mai cu seamă în țările unde se preconizau competiții electorale.

Raportul Carantină pentru presa independentă? privește îndeaproape cum s-au descurcat companiile media într-o perioadă grea pentru toată lumea. Jurnaliștilor nu le-a fost moale sub un control dur al informației de către autorități și totodată sub amenințarea limitării vocilor critice care pun la îndoială informațiile oficiale. Pe de altă parte, bombardamentul de informații false, trunchiate, denaturate și al teoriilor conspirației a necesitat un plus de vigilență și de verificare, la concurență cu neghiobiile despre covid-19 distribuite intens pe rețelele sociale.

Ungaria, cu o presă independentă diminuată prin cumpărarea de către împuterniciți guvernamentali, a transformat jurnaliștii fie în „majorete” ale Puterii, fie în bau-bau, atunci când s-au arătat critici. Mediile arondate Guvernului au fost stimulate în a ataca presa independentă și a combate analizele critice privind achizițiile sanitare. În Bulgaria, monopolul statal asupra informațiilor despre covid-19 a făcut extrem de dificilă circulația informațiilor alternative. Croația a folosit legislația privind insulta și calomnia pentru a intimida vocile critice. Sunt peste 900 de procese intentate jurnaliștilor, din care o parte au fost inițiate în pandemie. Și autoritățile cehe au profitat de limitele Legii Informației Publice pentru a nu oferi datele cerute de jurnaliști, cum ar fi cazul măștilor importate din China cu sume exorbitante. În Polonia, firmele de stat au retras publicitatea din mediile independente, nu doar pentru a economisi în criză, ci și pentru a se feri de repercusiuni în condițiile alegerilor generale. Serbia nu a ratat ocazia să umilească presa liberă, iar în Slovenia, guvernul a refuzat orice ajutor acordat mass-media. În România, autoritățile au experimentat netransparent cenzurarea știrilor false prin închiderea unor site-uri, precum și alocarea unor fonduri guvernamentale pentru publicitate, cu efect minor asupra companiilor mici, fiindcă grosul banilor s-a dus către marile trusturi media. Jurnaliștii români se luptă zilnic cu lipsa de răspuns a autorităților la solicitarea informațiilor suplimentare despre covid-19 și cu criza care se adâncește vizibil.

Comisia Europeană a comunicat măsuri pragmatice pentru mass-media în 2021, așa cum apar în „Planul de acțiune pentru democrația europeană”: finanțare durabilă pentru proiecte cu accent pe asistența juridică și practică pentru jurnaliștii din UE, dialog în Forumul european al mass-media de știri pentru standarde profesionale și etice, o inițiativă de protecție a jurnaliștilor împotriva acțiunilor în justiție neîntemeiate și a hărțuirii, un nou instrument de monitorizare a proprietății în mass-media (Media Ownership Monitor).

 

Articol publicat şi în Revista 22.

 

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.