Indemnizaţii mărite de patru ori pentru Consiliul de Administraţie al Aeroportului Timişoara

Sursă foto: Aeroportul Internaţional Timişoara

Dacă la Tarom indemnizaţiile Consiliului de Administraţie s-au dublat, în cazul celor şapte membri ai Consiliului de Administraţie al Aeroportului Internaţional “Traian Vuia” Timişoara acestea au fost mărite de patru ori. Majorarea a fost făcută în luna februarie, după ce anul trecut Aeroportul avusese o pierdere de peste 14 milioane de lei.

 

Răspunsuri evazive din partea conducerii Aeroportului

Decizia de majorare a fost luată printr-o hotărâre a Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor Aeroportului Timişoara din data de 13 februarie 2025. Reprezentanţii statului, prin Ministerul Transporturilor,  au fost Eugen Marin şi Robert Răzvan Dobre.

Am întrebat conducerea Aeroportului Internaţional Timişoara ce anume a justificat majorarea indemnizaţiei, de la de la 4.028 de lei pe lună la 20.000 de lei – ajunsă mai mare decât salariul directorului general – în condiţiile în care Aeroportul închisese anul 2024 pe pierdere foarte mare. Cu un plus de sfidare, majorarea indemnizaţiilor s-a făcut în an de criză financiară asumată oficial, la scurt timp după intrarea în vigoare a “Ordonanţei-trenuleţ”, OUG nr. 156/30 decembrie 2024, prin care Guvernul tăiase cheltuieli de 120 de miliarde de lei în sectorul bugetar şi eliminase facilităţi fiscale din sectorul privat.

Daniel Stamatovici, directorul Aeroportului (până acum câteva zile, când director general interimar a fost numit Lucian Taropa, un apropiat al lui Sorin Grindeanu), nu a oferit o explicaţie concretă pentru creşterea indemnizaţiilor Consiliului de Administraţie, menţionând doar că majorarea s-a făcut în baza unor acte adiţionale la contractele de mandat, începând cu data de 13 februarie 2025, “indemnizaţia nedepăşind limita maximă admisă conform OUG 109/2011, aceasat fiind la 60% din nivelul maxim pe ramură şi doar la 29% din nivelul maxim pe clasificaţie”.

Am întrebat şi care este componenţa Consiliului de Administraţie, cine a ales-o şi pe ce criterii? Răspunsul a fost, de asemenea, evaziv: “Componenţa este conform rt. 137 alin 1 din Legea 31/1990, coroborat cu art. 28 alin 1 din OUG 109/2011 şi este compusă din şapte membri. Selecţia membrilor consiliului de administraţie a fost realizată conform art. 29 din OUG 109/2011”.

La întrebarea care a fost profitul Aeroportului Internaţional Timişoara în anul fiscal 2024, Daniel Stamatovici s-a limitat să răspundă că societatea a fost pe pierdere “conform documentelor contabile existente pe site-ul societăţii”.

 

Cine sunt membrii Consiliului de Administraţie?

Membrii Consiliului de Administrație sunt: Cristian Anton – preşedinte CA, Marcel Măinescu – vicepreşedinte CA, Stana Simona Ţeighiu-Jurj, Ștefania Loredana Trușcă, Marian Liviu Mocan, Dumitru Matei şi Aurelian Remus Novac.

După ce te întrebi, fără să găseşti răspuns edificator, ce anume a justificat majorarea indemnizaţiilor în contextul în care aeroportul – căruia acest CA îi supraveghezează, îi controlează activitatea, stabilindu-i direcții strategice de acţiune – este pe minus cu milioane de euro, te întrebi ce i-a calificat, pe majoritatea dintre ei, pentru aceste funcţii. Şi care e legătura majorităţii membrilor Consiliului de Administraţie cu activitatea Aeroportului, cu managementul unei societăţi de o asemenea anvergură şi de un asemenea profil?

Cristian Anton, preşedintele Consiliului de Administraţie al Aeroportului Timişoara, este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii “Nicolae Titulescu” Craiova şi al Facultăţii de Ştiinţe Economice a Universităţii din Oradea. Potrivit CV-ului său, a absolvit două masterate: unul în Dreptul refugiaţilor, la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (deşi acesta nu este o instituţie academică) şi unul în Marketing şi Management la Universitatea Europeană “Constantin Drăgan” din Lugoj. În 2003, a absolvit un masterat în Diplomaţie şi Securitate, la Institutul Diplomatic Român, unul în Probleme Actuale ale Securităţii Naţionale, la Colegiul Naţional de Apărare şi un program de formare pentru Înalţi Funcţionari Publici, la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Este, de asemenea, doctor în Drept, cu teza “Rolul Naţiunilor Unite în soluţionarea diferendelor internaţionale”, fără să menţioneze universitatea unde şi-a susţinut teza de doctorat. Începând cu 2005, a lucrat ca lector la Facultatea de Psihologie a Universităţii “Mihai Eminescu” din Timişoara şi apoi lector la Facultatea de Drept a Universităţii Banatului. A fost ulterior cercetător la Academia Centrală Europeană de Ştiinţă şi Artă, auditor la Consiliul Judeţean Timiş, consilier la un cabinet parlamentar, consilier local, director la Protecţia Consumatorilor Timiş, director la Mirimob SRL şi director Juridic la Autoritatea Rutieră Română.

Vicepreşedintele Consiliului de Administraţie, Marcel Măinescu, este absolvent al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale în cadrul ASE Bucureşti şi al unui masterat, în nu se ştie ce domeniu, la Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad. Potrivit CV-ului, experienţă profesională are în activităţi de comerţ şi în activităţi de producţie prin prelucrări mecanice şi injectări mase plastice. Primul loc de muncă menţionat în CV a fost în 1998, agent de vânzări la o societate comercială, BAPD, iar din 2007 este administrator la Victoria New Production SRL şi, în paralel, din 2012 până acum, este vicepreşedinte al Confederaţiei Patronatului Român – Filiala Arad.

Stana-Simona Ţeighiu-Jurj este absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, apoi a două masterate: unul în Management Politic, la Institutul “Ovidiu Şincai” din Bucureşti, şi unul în Comunicare Organizaţională, la Universitatea Piteşti. A fost director de marketing, apoi director de vânzări la un dealer auto din Timişoara, Auto Europa SRL, apoi s-a angajat la Societatea Naţională de Radiocomunicaţii – Direcţia Timişoara, unde a fost şef serviciu vânzări, economist şi şef Serviciu Comercial Vest. În perioada 2012-2017 s-a angajat la Autoritatea Rutieră Română, ca director economic. În anii 2017-2018, perioadă în care premier a fost Sorin Grindeanu, Stana-Simona Ţeighiu-Jurj, membră a PSD Timiş, a fost încadrată la Ministerul Economiei, ca secretar de stat. Apoi din aprilie 2018, a fost angajată, până în 2020, la Ministerul Apărării Naţionale, unde a fost şeful Secţiei de Coordonare Activităţi NATO şi UE. De la MApN a plecat la Institutul pentru Studiul Politicilor de Securitate şi Istorie Militară, ca şef Birou Politici de Securitate, funcţie ocupată în perioada 2020-2022. Potrivit CV-ului, în paralel, din decembrie 2021 până în ianuarie 2022, a fost consilierul ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu, iar după numirea lui ca vicepremier, în isnuarie 2022, s-a angajat la Guvern, în funcţia de consilier de stat în cadrul aparatului de lucru al viceprim-ministrului Sorin Grindeanu. Funcţie pe care a ocupat-o şi când a fost desemnată în Consiliul de Administraţie al Aeroportului Timişoara.

Dumitru Matei se prezintă în CV ca având peste 20 de ani de experienţă atât managerială, cât şi în dezvoltarea afacerilor, a unor strategii de comunicare, de marketing şi project management. Din 1990 a fost angajat la Mebis SA Bistriţa, Silva Reghin, Braun Union Romania (actual Heineken Romania), Transilvania SA Mureş, Flamingo, Candidus Business Consulting, Electroprecizia SA Săcele, Zirom SA Giurgiu, Societatea Naţională a Sării SA, unde a fost director general între anii 2016-2018, iar din 2019 până în 2022 (unde se opreşte prezentarea CV-ului) CEO la Dentotal Proteet.

Marian Liviu Mocan are carieră universitară, fiind angajat, din 2005, la Universitatea Politehnica Timişoara, unde a ocupat diferite funcţii. De peste zece ani este profesor universitar şi decan al Facultăţii de Management în Producţie şi Transporturi. A absolvit Universitatea Politehnica Timişoara ca inginer mecanic în Tehnologia Construcţiilor de Maşini, după care a urmat studii postuniversitare în Logistică şi management strategic şi în Consultanţă în afaceri, în SUA, la University of Tennessese şi la Washington State University. Are un doctorat în Economie, în Proiectarea optimală a sistemelor logistice, la Universitatea de Vest din Timişoara.

Aurelian Remus Novac este absolvent al Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, apoi al unui masterat în Management, la aceeaşi universitate. A fost profesor de educaţie fizică la Timişoara, apoi s-a angajat la Clubul Sportiv Timba întâi ca director sportiv, apoi ca manager general. A fost după aceea administrator al SC Aurelus SRL, care comercializa şi asigura service-ul produselor IT&C, administrator la o altă firmă cu acelaşi obiect de activitate, RE & H Strongsolutions SRL şi, în paralel administrator la un SRL în domeniul imobiliar, Nishane Woody Construct, şi la un al SRL din domeniul serviciilor în IT&C. Din 2011 este şi membru în Consiliul de Administraţie al Aquatim SA Timişoara, compania de apă şi canalizare a oraşului.

Ştefania Truşcă este absolventă a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Craiova, apoi a unui masterat în Managementul Organizaţiilor şi Serviciilor Publice la Facultatea de Relaţii Internaţionle şi Administraţie din cadrul Universităţii “Nicolae Titulescu” din Bucureşti. A fost, din 2006 până acum, grefier la Judecătoria Braşov, consilier juridic la Nic Grup SRL şi la BNP Peia Ofelia din Craiova, apoi trei ani, din 2009 în 2012, avocat în Baroul Dolj, după care manager şi consilier juridic la un SRL din Bâlteni, Gorj, Lonido Group. În 2019 s-a angajat la Ministerul Transporturilor, întâi pe funcţia de consilier superior, apoi pe cea de expert NATO în Grupul de Transport-Transport de suprafaţă interioară, funcţie din care a fost recrutată să facă parte din Consiliul de Administraţie al Aeroportului Internaţional Timişoara.

 

14 milioane de lei pierdere

Bilanţul contabil pe anul 2025 al Aeroportului Internaţional Timişoara – care are un Consiliu de Administraţie care şi-a crescut nejustificat indemnizaţiile de cinci ori – indică o pierdere de peste 14. 386.000 de lei, ceea ce înseamnă peste 2,8 milioane de euro. Nu e limpede care e rolul acestui Consiliu de Administraţie în managementul dezastruos al societăţii.

 

Mulțumim pentru că ne citiți.
Dacă apreciați ceea ce facem și vreți să ne ajutați, orice sumă contează.
Puteți să ne sprijiniți, accesând butonul de mai jos.

Donează

Google News icon  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News


Alte articole ...

3 Comentarii

  1. ianke spune:

    Legea nu prevede sanctiuni pt membrii consiliului de administratie daca societatea este pe pirderi
    ar trebui si sa se prevada recuperarea pierderilor si prejudiciilor de la membrii consiliilor de administratie
    daca tot au indemnizatii asa mari

  2. LevSt. spune:

    cel putin acestia stiau pe ce /cine se bazeaza :”Șefa CSM spune că magistrații nu se pot compara cu alte categorii sociale: „Independența justiției ține de bani” elena costache…”___–___cred ca pres.-edintele si i. bolojan ar trebui sa intervina ferm si sa o excluda pe individa din magistratura, aceasta a savarsit cel putin 2 infractiuni grave, discriminare impotriva oricarei alte grupe sociale/profesionale, cat si infractiunea de santaj, spunand clar ca ei si-ar face datoria numai daca sunt platiti cat vor ei…Se zice ” jenant”, insa ne este cazul aici, individa nu poate avea nicio jena, trebuie sa fie la grad de PATOLOGIC, infumurarea si nesimtirea ei…

  3. LevSt. spune:

    „Sistemul medical nu e…”(context.ro)”… la schimbarile climatice…”____–-____accentuate -in Romania- in ultimii ani , cand s-a ajuns la punctul critic( prin efect cumulat) al imenselor defrisari, de unde și intrarea intr-o scadere a sperantei de viața, cel mai probabil prin boli respiratorii cronice sau grave, agravate-inca o data- de modificarea calitatii aerului și de creștere temperaturilor, prin distrugere masiva a „plamanului verde”, padurile…De unde , de cateva ori am propus unor advocati destepti sau macar interesati, sa declanseze procese class action lawsuit, unde trebuie aduse victime (unele decedate prin agravarea respectivelor boli respiratorii) sau urmasii lor, iar ca inculpati, marile firme de exploatarea a lemnului, cat și autorităţi romanesti, stiindu-se ca mii de ha de padurile au fosti taiate chiar și ilegal…Ca ministerul de resort „nu are o strategie…”, este norma in Romania, practic nu exista nici-o strategie de eficientizare economică/financiara*-, cele 2 exemple de mai jos sunt illustrative, și astfel, se ridica aceiaşi întrebarea, de CE mai avem facultati și ingineri, de CE mai avem-inca- resurse minerale, metalurgie, etc., corp de ingineri al armatei, academicieni, dacă nu suntem in stare sa producem-la un alt nivel, desigur-ceace se producea și in dictatura ceausista?

    „18 Noiembrie 2025 – Cel mai mare producător european de armament livrează României sute de mașini de luptă pentru infanterie. Câte miliarde de euro costă. ”’3 miliarde euro…”

    2-Primăria unui mare oraș își reînnoiește flota de mijloace de transport în comun prin PNRR. „O opţiune comodă, rapidă şi prietenoasă cu mediul” Timisoara…21 MILIOANE euro, din Turcia…”///(* dar altfel au -ca toate minsterele, alte instituții, etc.- puzderie de consilieri, regeste platiti, „eSperti”, in orice, insa care nu fac absolut nimic, decat sa incaseze uriasele salarii, indemnizatii și sporuri de te mici ce…)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.