Incompetenţa şi nepăsarea Ministerului Educaţiei

După zece ani, Ministerul Educaţiei a fost obligat de instanţele de judecată să emită 70.000 de diplome universitare pentru absolvenţi de programe de studii neacreditate. Atunci când se derulau astfel de programe, Ministerul unde era? Probabil, dormea. Acum se repetă istoria.

Structura unităţilor de învăţământ din Capitală, prezentată de curând cu ocazia Raportului privind starea învăţământului bucureştean, ilustrează afirmaţia din titlu. Numărul liceelor din Capitală a crescut de la 41 la 103, în ultimii cinci ani. În aceşti ultimi cinci ani a scăzut şi numărul grupurilor şcolare, de şcoli profesionale de la 17, în anul şcolar 2010 – 2011, la numai două, în 2014 – 2015. Aşadar, avem în Capitală 103 licee şi doar două grupuri şcolare sau şcoli profesionale, la două milioane de locuitori. Chiar şi aceste două numere ar trebui să le dea fiori părinţilor şi bucureştenilor. În realitate, printre cele 103 licee se află şi licee, colegii tehnice, dar numărul lor este mult mai mic, comparativ cu liceele teoretice. Acum se numesc, toate 103, licee, să atragă chipurile elevii, care fug de liceele tehnologice.

Nimeni nu se întreabă, însă, de ce fug elevii de liceele tehnologice şi preferă să rămână în abandon şcolar după clasa a VIII-a sau ţin morţiş să meargă la licee teoretice. Pentru că în actuala arhitectură curriculară, elevii de la liceele tehnice nu ajung nici meseriaşi buni, nici teoreticieni buni. Învaţă de toate pentru toţi, o varză curriculară, dar nimic temeinic: curricula teoretică generală (matematică, fizică, istorie etc.), aproape la fel ca în liceele teoretice, curricula teoretică tehnică (mecanică, electrotehnică, rezistenţa materialelor etc) şi instruirea practică. Adică, întreite sarcini de învăţare pentru elevi veniţi din gimnaziu cu note de 2, 3, 4, 5.

Aşa se face că procentul de promovare la Bacalaureat în liceele tehnice este sub 20%, astă-vară au fost 56 de licee tehnologice cu zero promovare la Bacalaureat, iar la clasele de informatică de la liceele teoretice au picat Bacalaureatul aproape toţi elevii. Prima sacrificată este instruirea practică, mai ales că nici nu mai există maiştri instructori de calitate, iar baza materială pentru instruirea practică a dispărut de mult, fiind învechită şi depăşită. Şi atunci, cum să înveţe liceenii meserie?

Piaţa muncii le-a spus acestor elevi, de la filiera tehnologică, mai ales de când Bacalaureatul a devenit mai greu de fraudat, că degeaba consumă energie şi bani, absolvirea liceului nu-i ajută să intre în piaţa muncii. De aici, abandonul şcolar masiv.

Liceele tehnice se depopulează de la an la an, piaţa muncii cere meseriaşi, dar cere degeaba, că nu există şcoli care să pregătească meseriaşi. Ne furăm căciula, Statul cheltuie sume importante pentru pregătirea liceenilor, care nu ajung în piaţa muncii pentru că nu ştiu mai nimic din cerinţele angajatorilor.

În ultimii zece ani, 760.000 de elevi au parcurs liceul degeaba, n-au luat Bacalaureatul sau nici nu s-au prezentat la examen. Dacă în 2003 aveam 270.000 de elevi în şcoli profesionale, acum abia dacă avem 50.000. În Bucureşti, numărul elevilor din licee: 68.646, iar în şcoala profesională 1.286, adică 1,8%. Chiar şi numai aceste două numere arată autismul decidenţilor din Educaţie. Reţeaua şcolară şi planurile de şcolarizare sunt în mâna ministerului Educaţiei. Care nu vede, nu aude.

Capitala, cea mai dezvoltată zonă economică din ţară, are 1,8% elevi în şcolile profesionale. Orice alt comentariu e de prisos, cifrele vorbesc de la sine.

Potenţiali meseriaşi (nu învaţă cu toţii temeinic o meserie) sunt din start aproape jumătate din numărul teoreticienilor şi artiştilor. Deşi în piaţa muncii cerinţele sunt de circa 70 – 75% meseriaşi.

Prăpastia dintre şcoală şi piaţa muncii este una dintre explicaţiile abandonului şcolar masiv, a faptului că investiţiile străine sunt reduse în România, că productivitatea muncii este departe de media europeană, că nu avem o economie competitivă.

Şi eu, şi alţi comentatori consemnăm de ani de zile această situaţie aberantă. Degeaba. Nu aude sau nu înţelege nimeni. Autism total.

Soluţia este simplă. Să nu mai amestecăm pregătirea teoretică cu pregătirea practică, în speranţa că absolvenţii de liceu merg la facultate, să îmbogăţească fabricile de diplome universitare.

Majoritatea liceelor tehnice trebuie transformate în şcoli profesionale, având şi traseul liceal profesional pe patru ani, cu pregătire predominant practică, fără Bacalaureat şi fără acces la facultate, pentru meseriile mai pretenţioase.

Pot fi păstrate colegiile tehnice mai performante pentru actuala filieră tehnologică, cu o curriculă revizuită, pentru cei care doresc să meargă în învăţământul superior tehnic. Abia astfel de politici educaţionale ţin cont de interesul naţional, al economiei şi, în final, al nivelului de trai al românilor.

Articol publicat şi în Adevărul.

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News