Holocaustul, rezultat al rasismului ca doctrină de stat

Sursă foto: The Mizel Museum

Holocaustul a fost rezultatul adoptării şi aplicării rasismului ca doctrină de stat în Germania hitleristă şi în statele Axei, inclusiv România. Evreii erau singularizaţi, dezumanizaţi şi demonizaţi ca element patogen, erau reduși la condiția de bacterie, insectă dăunătoare, buruiană. Erau “verminizați”, esenţializaţi drept incurabil toxici. Erau vinovaţi de marile crize economice, sociale şi politice în spatele cărora se aflau “iudeo-plutocrația” şi “iudeo-bolșevismul”. Plus, cum altfel, “iudeo-masoneria”. Nu mai era antisemitismul tradiţional, meschin, abject, rudimentar, ci unul nou, numit de istoricul Saul Friedlander “redemptiv”.

Profesorul Vladimir Solonari a examinat geneza şi funcţionarea ideilor de “regenerare etno-rasială” în fascismul românesc. Nu erau aberaţii excentrice, proveneau dintr-o concepţie despre “neam” ca fapt biologic şi colectivitate providenţială. O concepţie în care misticismul tulbure se conjugă cu un scientism arogant şi specios. Antisemitismul fascist era altceva decât tradiţionalismul clerical(ist). Opera în alt regn conceptual. Un întreg institut funcţiona în Germania hitleristă pentru a dovedi că Iisus fusese “arian”.

Sociologul Zygmunt Bauman a folosit metafora Statului-Grădinar, responsabil pentru plivirea plantelor parazite. Premisă mitologică este că organismul, corpul politic ar fi fost la origine pur. A fost corupt, pervertit de agenții disoluției. Evreii, populația Romă, homosexualii, martorii lui Iehova, nu pot fi membri ai “comunităţii populare” (Volksgemeinschaft). Alteritatea este prin definiţie morbidă, decadentă, distructivă, bolnavă. Avangarda este stigmatizată drept arta degenerată (entartete Kunst).

“Corpul sănătos” presupune o “minte sănătoasă”. Ideologii rasişti formulează programe pseudo-științifice pentru eliminarea inamicului biologic. Holocaustul este bazat pe convingerea că victimele sunt non-oameni. Aceasta pulsiune genocidară este încurajată, potenţată, exacerbată de aparatele ideologice şi teroriste ale sistemului totalitar. Evreii nu mai au prenumele primite la naștere. Sunt Israel şi Sara. Poarta steaua galbenă. Se transformă în numere. Atunci când nu sunt victimele a ceea ce istoricul Timothy Snyder a numit “the Holocaust by bullets”, evreii şi populaţiile Santi şi Roma sunt transportaţi în vagoanele morţii. Milioane de europeni sunt ucişi în şi de către state europene devenite dictaturi totalitare în numele utopiei genocidare a purităţii etno-rasiale.

Pentru cei care vor să înţeleagă unicitatea Holocaustului, propun aici câteva reflecții. În opinia mea, trebuie luate în consideraţie: 1. Intenția; 2. Amplitudinea; 3. Modus operandi.

Intenția a fost completa anihilare a unei întregi categorii umane pe bază de identificare strict biologică, fără nicio legătură cu distincțiile sociale, culturale etc.

Amplitudinea: S-a extins pe întreg teritoriul Europei ocupate şi al statelor Axei. Nu a cunoscut limite geografice.

Metodologia (modalitățile de implementare) a fost pusă la punct imediat după ocuparea Poloniei. Ghetoizarea populaţiei evreieşti era un pas spre anihilarea fizică. Comasarea unui grup masiv de populaţie într-un perimetru perfect delimitat şi supravegheat era premisa deportărilor spre Auschwitz-Birkenau, Treblinka, Sobibor, Bergen-Belsen. Transportul feroviar a fost metoda de strămutare a unor uriaşe grupuri umane către lagărele morţii. Nu este adevărat că evreii şi alte categorii sortite anihilării nu au rezistat. Revolta de la Sobibor şi insurecţia Ghetoului din Varşovia sunt probele respingerii fatalismului.

După 22 iunie 1941, Germania nazistă şi aliatul ei România antonesciană au aplicat în zonele ocupate din URSS ceea ce istoricul Timothy Snyder numește „Holocaustul prin gloanțe”. Milioane de oameni au fost ucişi bestial de către nazişti şi colaboraţioniştii locali în păduri, râpe, pe terenuri virane. În lagărele de exterminare din „General Guvernement”, populaţiile evreieşti şi Roma au fost sistematic supuse exterminării prin gazare. Barbaria purta uniforma SS şi recurgea la mijloace moderne de asasinare în masă. Scopul era suprimarea totală şi fără urme a acestor grupuri umane: părinți, copii, rude. Nu exista cale de scăpare. Niciuna. De niciun fel. Trupurile celor gazaţi dispăreau în focul, cenușa şi fumul crematoriilor.

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News