Evaluarea Naţională: Câţi elevi beneficiază, efectiv, de sistemul de învăţământ din România?

Am arătat în articolul anterior rata eşecului în sistemul gimnazial de învăţământ de la noi: 48% dintre elevi nu ştiu cele patru operaţii aritmetice şi formule simple de arii şi volume. Să vedem şi rata de succes în învăţământul nostru. Definesc ca fiind „succes” dacă un elev ia medii peste 7. În acest caz, se poate presupune că şi-a însuşit minimul de cunoştinţe necesare inserţiei socio-profesionale, că n-a venit la şcoală degeaba.

Nu există situaţia statistică la nivel de ţară

Ministerul Educaţiei nu publică, deocamdată, situaţia statistică pe medii, la nivel de ţară. De aceea am numărat, cu eroare de +/-2%, mediile peste 7, din 7 judeţe. Iată tabelul rezultat:

Teleorman:

Număr total elevi: 2377

Medie peste 7: 634 (26,67%)

Medie peste 7 / Matematică: 378 (15,90%)

Giurgiu:

Număr total elevi: 2196

Medie peste 7: 512 (23,31%)

Medie peste 7 / Matematică:  287 (13,06%)

Dolj:

Număr total elevi: 4533

Medie peste 7: 1931 (42,59%)

Medie peste 7 / Matematică: 1290 (28,45%)

Ilfov:

Număr total elevi: 2550

Medie peste 7: 926 (36,31%)

Medie peste 7 / Matematică: 546 (21,41%)

Cluj:

Număr total elevi: 4406

Medie peste 7: 2423 (54,99%)

Medie peste 7 / Matematică: 1810 (41,08%)

Brăila:

Număr total elevi: 2118

Medie peste 7: 1014 (47,87%)

Medie peste 7 / Matematică: 673 (31,77%)

București:

Număr total elevi: 13930

Medie peste 7: 8313 (59,67%)

Medie peste 7 / Matematică: 6800 (48,81%)

Judeţul Giurgiu are cea mai proastă situaţie. Doar 23% dintre elevi au obţinut medii generale peste 7, şi doar 13% medii peste 7 la matematică. Un judeţ în care sistemul de învăţământ funcţionează cu un „randament” de 13% la matematică! Există diferenţe prea mari între judeţe, inexplicabile când e vorba de mii de elevi, se încalcă legile statisticii matematice. Ar trebui să acceptăm că cei mai buni elevi şi profesori s-au adunat în judeţe precum Cluj, Brăila, iar cei mai slabi, în Giurgiu, Teleorman, Ilfov. Diferenţe prea mari există și între alte județe.

• Citește și: Evaluarea Naţională: 48% dintre elevi nu ştiu cele patru operaţii aritmetice

Rezultatele sunt total nesatisfăcătoare. Doar Bucureştiul se apropie de 50%, la matematică, nici acesta satisfăcător, pentru că rezultă că si în capitala ţării învăţământul funcţionează cu un „randament” de 50%. Situaţia se repetă an de an, fără ca vreun şef al Educaţiei să-şi pună semne de întrebare și să ia măsurile care se impun.

Iată subiectele de la matematică care asigurau nota 7, iar cititorii îşi pot face o idee despre dificultatea subiectelor.

Evaluare Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, anul şcolar 2018 – 2019, Matematică

Varianta 1

Subiectul 1 – Pe foaia de examen scrieţi numai rezultatele. (30 de puncte)

5p 1. Rezultatul calculului 25-20:5 este egal cu …

5p 2. Numărul care reprezintă 10% din 1500 este egal cu …

5p 3. Cel mai mic număr impar din mulţimea A {0,1,2,3,4} este egal cu …

5p 4. Un pătrat are latura de 10cm. Perimetrul acestui pătrat este egal cu cm …

5p 5. În Figura 1 este reprezentat un tetraedru regulat ABCD . Dacă aria triunghiului ABC este egală cu 4cm, atunci aria totală a tetraedrului ABCD este egală cu … cm .

5p 6. În diagrama de mai jos sunt înregistrate valorile temperaturilor indicate de un termometru, într-o zi, de la ora 11, până la ora 19 . Măsurătorile au fost efectuate din oră în oră. Conform informaţiilor din diagramă, temperatura măsurată la ora 18 a fost mai mică decât temperature măsurată la ora 14 cu… grade.

Subiectul II 

5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, o piramidă patrulateră regulată de vârf V şi bază ABCD

5p Arătaţi că media geometrică a numerelor a=3(1/2 -1/3+1/6) şi b=5/3:(1/2+1/4-1/3) este egală cu 2.

5p a) Reprezentaţi grafic funcţia f(x)= 2x-6 într-un sistem de coordonate xOy

Subiectul III

5p Să se afle cateta unui triunghi dreptunghic și isoscel cu ipotenuza dată (teorema lui Pitagora, sau variante)

5p Arătaţi că volumul prismei ABCDA’B’C’D’ este egal cu 32 rad2 cm. (Se dau dimensiunile)

5p Calculați lungimea segmentului D’O (teorema lui Pitagora).

Adăugând şi punctul din oficiu, rezolvarea acestor subiecte extrem de simple asigurau nota 7.

În concluzie

Pe lângă eşecul major înregistrat la cunoştinţele minime, care asigurau nota 5, nu stăm bine nici la procentul mediilor/notelor de 7, considerate ca rata de „succes” în învăţământ. O rată care variază între 13% si 49% la matematică nu este nici pe departe mulţumitoare. Acesta este „randamentul” învăţământului românesc.

Articol publicat și în Adevărul.