Prin clasa a VI-a, la cenaclul școlii, am fost martorul unor „exerciții lirice” de nivelul celor considerate azi „noua poezie”. Evident, limbajul de acum e mai „îndrăzneț” (ca să nu spun „porcos”), dar structura e la fel de sfrijită. ...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
