Doina Ruști și „Nas de bulgar”, în „Turneul celor 5 povești”

Doina Ruști. Foto: Simona Andrei

Doina Ruști vine la Timișoara, joi, 14 mai, pentru o performanță epică, prilejuită de apariția noului său roman Nas de bulgar (Humanitas, 2026). „Am hotărât ca în fiecare oraș să spun cinci povești legate de romanul meu, fără ca ele să facă parte din roman”, spune Doina Ruști.

Evenimentele sunt interactive și au rolul de a introduce publicul în labirintul poveștii. Fiecare narațiune are un alt interlocutor, iar publicul participă la alcătuirea poveștii. Evenimentul va avea loc joi, 14 mai, de la ora 14, în Aula Magna a Universității de Vest din Timișoara.

La Timișoara, Doina Ruști a ales cinci povești despre dragoste și identitate. Sunt istorii mai vechi sau mai noi, întâmplări legate de istoria urbană, episoade pasionale sau dramatice, întâlniri și emoții, dar toate au legătură direct cu subiectul romanului Nas de bulgar, fără a face parte din el.

Doina Ruști va povesti împreună cu Dana Percec, Ana-Maria Radu-Pop, Roxana Rogobete și Patricia Nedelea, de la Facultatea de Litere, a Universității de Vest din Timișoara, și Florina Grecu, profesor la Colegiului Bănățean. Vor participa studenții de la Stand-Up Comedy  UVT și elevi de la școli din Timișoara.

Acțiunea romanului Nas de bulgar, plasată într-un campus studențesc, bântuit de crime și violuri, începe o poveste de dragoste. El este student la Conservator, ea – la Litere. Dar între ei nu există doar muzica și literatura, ci și un trecut. Printre aspirații intelectuale și frici sociale își fac loc oameni și fapte din timpuri vechi. Fiecare episod de dragoste este legat simbolic de istoria arhaică a românilor: migrațiile dunărene, cultul lui Dionysos, mercenarii bulgari, Caucalandul mitic, dar și zeii arhaici ori spiritele unei lumi dispărute. Toate fac parte din contextul unei povești de dragoste, transformată treptat într-o istorie identitară.

Romanul este, în același timp, o poveste intimă despre maturizare (personală, mitică, istorică), privită ca fugă permanentă și întoarcere în sine. Dacă Ferenike vorbea despre demonul morții, Nas de bulgar aduce în scenă demonul iubirii. Trauma personală din Ferenike și miturile naționale din Nas de bulgar sunt două fețe ale aceleiași monede. În același sens, comunismul și istoria arhaică devin aici sisteme paralele de control și evadare.

„Nas de bulgar o duce pe fetița din Ferenike la liceu și facultate, transformă cronica familială în roman de campus (Căminul nr. 6 al Universității din Iași), cu studenți arabi traficanți de orice și violatori în serie, etalează recunoscător calitățile unor magiștri ca Adelina Piatkowski și Cicerone Poghirc, ne revoltă cu șicanele securistice, dar ne și provoacă vedenii exotice prin incursiunile în illo tempore și sudul dunărean, inclusiv către Alexandru cel Mare, goți, traci, vizigoți și niște strămoși vlahi muntenegreni, cavaleri născuți cu sulița în mână.

Spectacol complet de realism și fantasmare, cu iubiri himerice, inocențe vulnerabile și egocentrism histrionic, satul Comoșteni este vecin cu Macondo-ul marquezian și cu timpul contractat ca burduful de acordeon. Acest prim diptic al unei tetralogii egoficționale etalează conținutul sertarelor din care au ieșit toate cărțile anterioare ale scriitoarei, oferindu-ne, în fascinația fostei studente pentru reveriile stihiale ale lui Gaston Bachelard, cheia cea mai sigură întru descifrarea misterelor sale. Cu văzul în Ferenike și mirosul în Nas de bulgar, putem aștepta cu înfrigurare următorul volum, dedicat, poate, auzului ca ascultare”, spune — Dan C. Mihăilescu.

„Nas de bulgar cuprinde doi ani din viața mea: clasa a X-a de liceu și anul I de facultate. În esență, povestesc întâlnirea cu dragostea, aflată întotdeauna în legătură cu afirmarea identității. Iubirea înseamnă abandon, adică un proces lung de veniri și plecări. Personalitatea mea este ilustrată aici prin 11 istorii ale românilor, ale călătoriei lor la sud și la nord de Dunăre. Pentru mine, autolegitimarea presupune o hartă existențială și câteva teme stringente: migrația, comunismul, marginalizarea femeii, originea națională. Acesta este contextul oricărui om, de care devii conștient în mod acut doar când te îndrăgostești. Așa cum scriu în roman, a iubi înseamnă a afla cine ești”, spune Doina Ruști.

• Recomandare de lectură: Doina Ruşti: “Tot ceea ce poate să facă un om trecut prin infern e să-și spună povestea”