Cum a ajuns Sorin Cîmpeanu “golan politic”

Demisia ministrului Sorin Cîmpeanu din controversata şi opaca Academie de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale, înfiinţată de Gabriel Oprea şi condusă acum de rectorul SNSPA, Remus Pricopie – care l-a acuzat pe ministru de “golăneală” –, vorbeşte mai degrabă despre o fractură între două facţiuni din SRI.

 

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a avut, zilele trecute, o reacţie publică vitriolantă la adresa ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Dar nu generată de scandalul public cauzat de intenţia sa de a modifica Regulamentul de funcţionare al CNATDCU pentru a pregăti o amnistiere personală a plagiatorilor, ci venită în urma solicitării acestuia adresată universităţilor de a verifica toate tezele de doctorat susţinute după 1990; anunţ făcut de Sorin Cîmpeanu abia după ce reacţia publică a preşedintelui Iohannis – venită şi ea doar în urma unei scrisori deschise iniţiate de aproape 200 de universitari, cercetători şi academicieni – l-a obligat să renunţe la modificările aduse Regulamentului CNATDCU.

Rectorul SNSPA caracterizează această situaţie, într-un articol foarte recent, drept “golaniada Cîmpeanu” care, adaugă el, se poate finaliza doar prin demiterea ministrului Cîmpeanu. Ulterior, într-un alt articol, Remus Pricopie aduce în prim-plan – fără a face vreo nominalizare de data aceasta –, “golanul util” din politică. Definit astfel: “Trebuie să ai o anumită arhitectură (i)morală – adică una schimonosită rău de tot – pentru ca ceea ce spui luni să nu mai fie valabil şi chiar să «combaţi» marţi, iar joi să te fotografiezi cu cel pe care miercuri îl considerai în totală opoziţie cu «valorile tale».” Nu e greu de identificat în acest tablou (şi) figura ministrului Cîmpeanu care, după ce pregătise controversatele modificări la Regulamentul de organizare și funcţionare ale CNATDCU și la metodologia de analiză a sesizărilor de plagiat în tezele de doctorat, a ajuns nu doar să renunţe la ele, ci să ceară verificarea tuturor tezelor de doctorat din ultimii 30 de ani. Sursa nervozităţii lui Remus Pricopie la adresa ministrului Cîmpeanu poate fi găsită într-o frază în care descrie una din trăsăturile definitorii ale “golanului politic”, şi anume trădarea: “Toţi au un «cazier politic» important – adică au trădat de nenumărate ori; În lungul şir al trădărilor, au reuşit să-şi asigure poziţii politice importante în (noul) partid, Parlament, Guvern.”

Trădarea devine, aşadar, cuvânt-cheie în relaţia tensionată dintre cei doi, în atacurile virulente ale lui Remus Pricopie la adresa lui Sorin Cîmpeanu. O trădare politică şi, se pare, mai cu seamă, una a apartenţei la o anumită zonă din serviciile secrete.

Şi unul, şi celălalt au fost miniştri ai Educaţiei numiţi de fostul premier şi fostul preşedinte al PSD, Victor Ponta, diferenţa fiind că Sorin Cîmpeanu fusese propus de PC-ul fondat de Dan Voiculescu şi că, ulterior trecuse pe la ALDE şi Pro România, celălalt menţinându-şi statutul de “independent”. Şi unul, şi celălalt au ajuns să facă parte din controversata Academie de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale. Remus Pricopie este preşedinte interimar, lăsat în funcţie în 2015, de George Maior, fostul director al SRI, pentru a-i ţine locul pe perioada în care acesta fusese desemnat ambasador al României în SUA; tot 2015 era anul în care, ce coincidenţă…, George Maior devenea profesor titular şi conducător de doctorate de la distanţă la universitatea condusă de Remus Pricopie, servicii pentru care, în decurs de cinci ani, scria Pressone, a primit 500.000 de lei. Sorin Cîmpeanu este doar membru titular în ASSN, calitate nemenţionată însă în CV. Or, în ASSN-ul fondat de Gabriel Oprea – fost conducător de doctorate (plagiate) la Academia Naţională de Informaţii a SRI, în perioada în care instituţia a fost condusă de George Maior – nu se intră ridicând două degete şi depunând CV-ul. Nici, aşa cum se declară oficial, pe baza “caracterului de excelenţă al contribuţiei candidatului în domeniul ştiinţelor militare, informaţiilor şi ordinii publice, materializat prin impactul rezultatelor activităţii cercetării ştiinţifice proprii, originalitatea contribuţiilor, caracterul de noutate şi reputaţia naţională-internaţională a candidatului”. Pe cei doi nu-i recomandă pentru apartenţa la această “academie” nici pregătirea, nici experienţa profesională care nu au de-a face cu apărarea, ordinea publică sau siguranţa naţională, ci, se pare, conexiuni sau prietenii cu oameni dintr-o zonă a serviciilor de informaţii.

Interesant cum pe Remus Pricopie nu l-au deranjat până acum “golăniile” lui Sorin Cîmpeanu făcute la Educaţie în favoarea lui Victor Ponta, până la un anumit moment idol politic comun, şi a fondatorului “academiei” în care sunt membri, Gabriel Oprea, pe care dl Câmpeanu a încercat să-i exonereze de răspundere pentru plagiatul din tezele lor de doctorat. Dovadă că nu l-au deranjat aceste derapaje stă prezenţa, de ani de zile, a lui Sorin Cîmpeanu, prezenţă nejustificată oficial, în “academia” pe care o conduce; “cu dezonoare”, cum menţionează acum “golanul politic” Sorin Cîmpeanu în actul de demisie din ASSN, depus la sfârşitul săptămânii trecute.

Cauzele tensiunii dintre cei doi par însă mai vechi, acum atingând apogeul. Ianuarie 2020 a fost momentul în care, se poate spune, Sorin Cîmpeanu i-a trădat politic pe Victor Ponta şi pe oamenii săi, sărind sau fiind împins în barca PNL. Astfel a devenit ministru al Educaţiei, la propunerea liberalilor, în detrimentul lui Remus Pricopie, propunerea comună a Pro România, partidul lui Victor Ponta, şi a PSD-ului condus de Marcel Ciolacu. În plus, nu numai că a fost numit la Educaţie de preşedintele Iohannis, dar a fost şi decorat de acesta şi creditat ca fiind garant al implementării programului prezidenţial România educată, ceea ce – date fiind opţiunea preşedintelui exprimată la numirea directorului SRI – poate atrage bănuiala că Sorin Cîmpeanu s-a reorientat şi în privinţa poziţionării faţă de facţiunile din acest serviciu. Dinspre tabăra Maior spre tabăra Hellvig. George Maior, şi el un apropiat al PSD şi al lui Victor Ponta, a fost înlăturat de Klaus Iohannis de la SRI, în 2015, în favoarea lui Eduard Hellvig, fost liberal din anturajul lui Crin Antonescu. Iar anul acesta a fost mutat de la Ambasada României la Washington la cea din Iordania, în favoarea lui Andrei Muraru, un alt liberal, din fostul cerc al lui Relu Fenechiu. Tensiunile dintre cei doi foşti miniştri ai Educaţiei în Guvernele Ponta şi, ani de zile, membri ai ASSN par, aşadar, mai degrabă neînţelegeri între facţiuni din SRI; animozităţi resimţite şi la nivel de ASSN, “Academia lui Oprea” nefiind agreată de tabăra Hellvig, niciun ofiţer din actuala garnitură de la vârful SRI nefiind membru ASSN.

Print Friendly, PDF & Email
Publicitate



Articole din aceeaşi categorie:

2 Răspunsuri

  1. Dan Plesoianu spune:

    Ce bucurie pe noi!!! Iata cum am ajuns sa avem un SRI curat!!! „Nici un ofiter din actuala garnitura de la virful SRI nefiind membru ASSN” (de unde stiti?!)!! Iata ca de acum incolo, cu Hellvig in postura de cirmaci destoinic si luminat, vom putea dormi linistiti si fara grija!!! De ce totusi mai nimeni in tara nu simte nici o schimbare in bine in functionarea SRI?!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.