Conflictul din Transnistria este cel mai ușor de rezolvat din spațiul ex-sovietic

Ştefan Morar. Sursă foto: USRPlus Diaspora

Războiul din Ucraina a readus în atenția publică conflictul transnistrean, mai ales în contextul depunerii oficiale a candidaturii pentru aderare la UE a Republicii Moldova. Fără soluționarea acestui conflictul, șansa integrării europene a Republicii Moldova rămâne o utopie. Cât de greu ar putea fi el soluționat? Ștefan Morar este cercetător în științe politice la Universitatea din Montreal și a făcut trei ani de studiu în administrația publică transnistreană.

Ce înseamnă identitate transnistreană?

Atunci când vorbim despre transnistreni, ne referim în primul rând la populația compusă din moldoveni, ruși și ucraineni în proporție de aproximativ o treime fiecare, ce trăiește pe malul stâng al Nistrului și sunt cetățeni ai statului (de facto) transnistrean.

Identitatea transnistreană construită în jurul limbii ruse a fost denumită ca atare în raportul nr. 13 al Misiunii CSCE (OSCE) în Moldova, din 1993. Acesta stipula că populația din stânga Nistrului a dezvoltat un sentiment de identitate propriu, împărtășit atât de slavi cât și de moldoveni. Nenumărate alte studii serioase arată și mecanismele prin care a fost dezvoltată și instrumentalizată identitatea transnistreană de către autoritățile din stânga Nistrului.

Astfel, pentru transnistreni, termenul de regiune separatistă este un nonsens. Asta în primul rând din cauza conotației peiorative pe care termenul a căpătat-o la Chișinău, dar și datorită faptului că autoritățile de la Tiraspol au fost capabile să ofere cetățenilor toate beneficiile unui stat viabil, în măsura posibilităților.

La urma urmei, republica nerecunoscută deține controlul asupra unui teritoriu, are o populație permanentă, un guvern (cu capacitate administrativă, protecție socială, colectare de taxe și impozite, etc.) și chiar capacitate (limitată) de a intra în relații cu alte state.

După cum a arătat rezultatul referendumului din 2006, majoritatea cetățenilor doreau separarea de Republica Moldova și alipirea la Federația Rusă. Probabil că procentele s-au mai schimbat în ultimul timp, însă tendința rămâne aceeași. Deci singura opțiune valabilă de renunțare la ideea de a trăi într-un stat nerecunoscut ar fi pentru punerea în practică a rezultatului referendumului de independență, respectiv recunoaștere internațională și alipirea la Federația Rusă. Din cauza nerecunoașterii pe plan internațional, statului de facto îi lipsește legitimitatea externă.

Cât de greu ar putea transnistrenii să fie reintegrați în Republica Moldova?

În scenariul reintegrării regiunii transnistrene există mai multe posibilități, în funcție de forma prin care se va realiza aceasta. Dacă forma va fi una agreată cu autoritățile de la Tiraspol, rezistența va fi una scăzută/limitată. Până la urmă, mulți transnistreni lucrează pe malul drept al Nistrului și sunt integrați în Republica Moldova. Pe lângă asta, un indicator puternic este și votul destul de mare dat pentru Maia Sandu la ultimele alegeri prezidențiale, dar și numărul mare de pașapoarte și permise de conducere moldovenești. Însă, dacă forma reintegrării va fi neagreată cu Tiraspolul, rezistența la schimbare va fi una crescută. Va crește tensiunea politică, discursul anti-moldovenesc se va acutiza, iar riscul de nesupunere socială va fi foarte ridicat. Au și un cuvânt special cu care îi clasifică – „bardak”. Aceasta era clasa de țărani cea mai inferioară în timpul Imperiului Țarist. Erau țăranii care nu aveau pământ și în general munceau pentru țăranii din clasele superioare.

În ceea ce privește poporul, cei 30 de ani de construcție a statului și a națiunii în Transnistria fac coabitarea într-un stat național aproape imposibilă. De aceea, va fi nevoie de o formulă de împărțire a puterii de tip consociațional.

Dar invers? Cum îi privesc moldovenii pe transnistreni, conaționalii lor sau nu?

Este surprinzător faptul că moldovenii de pe malul drept al Nistrului sunt foarte sceptici cu privire la identitatea regională a transnistrenilor. Totuși, sunt 30 de ani în care transnistrenii au fost expuși unui alt sistem de valori, unor alte practici statale și unor altor dinamici politice.

În același timp, imaginea moldovenilor de pe malul drept asupra transnistrenilor este o sumă de contradicții. Aceasta variază de la „separatiști” la „moldoveni de-ai noștri” în funcție de preocupările politice și sociale. În perioade de tensiune politică și socială majore, aceștia sunt văzuți ca separatiști, rusofoni, rusofili etc. Însă nu trebuie să uităm că în ultimii ani, în Republica Moldova, Vladimir Putin a fost personajul politic cu cea mai mare cotă de încredere, undeva pe la 70%.

Așadar, imaginea pe care moldovenii o proiectează asupra transnistrenilor este una eterogenă și dinamică. Nu există o imagine concretă, mai ales că moldovenii de pe malul drept nu sunt în general interesați de Transnistria și transnistreni.

Articolul complet, pe PressHub.

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News