Christos Yannaras, in memoriam
(10 aprilie 1935 – 24 august 2024) este unul dintre acei prea puțini „teologi gânditori” contemporani care au împlinit porunca împrietenirii Revelației cu mintea omenească fascinată și orientată căutător spre ea.
Formația sa intelectuală, cultura teologică și filosofică fenomenală, cărțile sale care contrariază lenea mentală întreținută tradițional și care trezesc din somnul cu sforăieli al certitudinii că ai Adevărul sub pernă, vor sta mereu mărturie, incomodă ca un ghimpe, în ochii celor care l-au criticat și recuzat.
Implicarea minții în actul reflecției care iese în întâmpinarea Revelației și nu doarme tun în strana „contemplației” este o necesitate plină de sens mântuitor. Contemplație crescută din vid vs reflecție germinată de Revelație?
Deși relația minte – suflet (inimă) e dovedită, „noaptea întunecată a sufletului” nu coincide cu noaptea întunecată a minții.
Instalarea resemnată în religie, individualismul religios, privilegierea comodă a iraționalului (totul e o impenetrabilă taină) și a sentimentalismului în defavoarea supra-raționalului care se manifestă descifrabil în Revelație, „transformarea în religie a evenimentului eclezial”, înțelegerea puterii ca dominare și strivire „în numele Domnului” invocat sacrileg, nu ca slujire inaugurată la Cina cea de Taină, transformarea credinței/ religiei în ideologie și ritualism, ideea că mântuirea e răsplata cu iz juridic a „vredniciei individuale”, ca și cum Dumnezeu cu mila Sa izvorâtă din iubire nesfârșită nu ar mai fi prezent în ecuația ei, absurdul idolatrizării Tradiției, al demonizării sexualității, al unor canoane periferice marilor Sinoade, care nu au nicio legătură cu vestea cea bună a Bisericii, ci cu un puritanism religios extrem, transformarea în religie plată și aplatizantă spiritual (ortodoxism) a Ortodoxiei bisericești sunt doar câteva dintre motivele înalte pentru care nu e deloc greșit să fii „contra religiei”, a surogatelor de adevăr și a dulcegăriilor din bazarul apucăturilor religioase, dar simultan pro-creștinism și pro-Biserică, în care chiar poți găsi gâlgâind viața și încă din belșug.
Lectura cărților lui Christos Yannaras nu-i smintește decât pe cei demult smintiți, dar trezește, deschide ochii, trage perdeaua de fum ideologic religios și descoperă vederii prospețimea, actualitatea, frumusețea și sensul creștinismului născut și crescut în siajul ceresc al Învierii și Înălțării lui Hristos. Nu e puțin.
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News