70 de oameni de cultură şi lideri ai unor organizații culturale din Timişoara au semnat o scrisoare deschisă prin care anunţă că se delimitează de criticile și manipulările apărute recent pe unele canale media cu privire la expertiza grupului consultativ...
Humanitas Fiction lansează azi, exclusiv online, cel mai nou roman al lui Evgheni Vodolazkin, Istoria Insulei. Deopotrivă parabolă și meditație asupra timpului, noua carte a lui Vodolazkin poartă cititorul prin mai multe secole de istorie a Insulei, o țară imaginară...
Înaltul Patronaj al Președintelui României se acordă şi ediției 2021 a Bienalei Art Encounters. Aceasta va avea loc între 1 octombrie și 14 noiembrie, la Timișoara, şi va fi constituită în jurul a două proiecte curatoriale ce vor urmări două...
În vremuri în care piaţa de carte nu numai că nu poate promite cea mai profitabilă afacere, dar nu promite nici măcar supravieţuirea acesteia, în vremuri în care criza covid a închis definitiv destule librării, librăria „La două bufnițe” din...
Muzeul de Artă Timișoara este de azi, 11 mai, condus interimar de Filip Petcu, restaurator de pictură în cadrul muzeului, anunţă Consiliul Judeţean Timiş. Numirea vine după ce fostul director, Victor Neumann, a „căzut” la evaluarea activităţii manageriale, ceea ce...
Deja binecunoscuta serie de evenimente a Universităţii de Vest din Timişoara, „La UVT, Cultura este Capitală”, organizată de Mircea Mihăieş, îl are ca invitat săptămâna aceasta pe fostul ministru al Afacerilor Externe şi diplomatul Teodor Baconschi. La această nouă...
Cel mai recent roman semnat de scriitorul rus Evgheni Vodolazkin, Istoria Insulei, apare la începutul lunii mai, la Humanitas Fiction. Deopotrivă parabolă și meditație asupra timpului, noua carte a lui Evgheni Vodolazkin ne poartă prin mai multe secole de istorie...
Grădinile sunt mici Arcadii. În marginile lor, stângace şi modeste, timpul nu mai curge năvalnic, ci se aşază în făgaşul de nostalgie şi de dor al comuniunii cu umbrele. Aici moartea însăşi se înscrie în peisajul alcătuit de iarbă, de...
O văzusem pe Oana Pellea în rolul Veta, din O noapte furtunoasă, în regia lui Mihai Măniuțiu, spectacol de referință (1998, Teatrul Odeon) pentru viața operei lui Caragiale în contemporaneitate. Scrisă în 1878, publicată și reprezentată scenic, în premieră, în...
Într-un interviu recent, Mircea Cărtărescu estima că în România acestui moment numărul celor care citesc „literatură serioasă” nu depășește cifra de cincizeci de mii. Raportat la o populație de șaisprezece milioane (cât cred eu că are acum România) este deprimant...
Cel mai recent volum semnat de Andrei Cornea, Excepția. O încercare de antropologie filozofică, reprezintă una dintre marile cărți de eseuri apărute la noi de ani buni încoace. a. După trei romane – surprinzătoare (inclusiv în sensul opțiunii pentru...
O istorie a Bibliei. Povestea celei mai importante cărți a lumii, volumul lui John Barton, volum apărut de curând la Humanitas, deapănă povestea Bibliei, de la începuturile mitice și folclorice îndepărtate până la receptarea și interpretarea de astăzi. Descrie geneza,...
Roman psihologic, empatic și bine dozat la nivelul emoției, desfășurat în același decor mitic și în același timp cât se poate de realist al unui orășel din nordul ţării Tot înainte, cel mai recent volum al Ioanei Nicolaie, apărut la...
Jurnalistul Marian Voicu va discuta online, în cadrul unui eveniment organizat de Humanitas, cu istoricul Mark Galeotti despre volumele acestuia Hai să vorbim despre Putin! Ce nu înțelege Occidentul și O scurtă istorie a Rusiei. De la cneazul Rurik la...
Este – așa o consideră co-autorii uneia dintre cărțile cu o cotă răsunătoare pe finalul anului 2020 – „cea mai dificilă temă a muritorilor”. Destinul este această temă atât de problematică, iar cartea celor doi – Andrei Pleșu & Gabriel...
Scris de Mircea Mihăieş · Published 16 aprilie 2021 · Last modified 14 aprilie 2021
Leon Wieseltier este unul dintre cei mai spectaculoși intelectuali americani ai ultimelor decenii. În același timp, e și un personaj plin de contradicții. Hiperinteligent și expresiv, e imbatabil în orice confruntare publică. Ironia mușcătoare și sarcasmul îmbrăcat în referințe livrești...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
