Bucureştiul, gazda Festivalului Internațional de Literatură de la Odesa

Invitații primei ediții a Festivalului Internațional de Literatură de la Odesa, în anul 2015, pe Treptele Potemkin. Foto: Hartwig Klappert

La Bucureşti începe mâine Festivalul Internațional de Literatură de la Odesa, găzduit de Goethe-Institut. Evenimentul se bucură de o susținere consistentă din partea celor mai importanți scriitori europeni de astăzi, voci civice marcante. „Metaforele nu ajută împotriva oamenilor cu arme (…) Literatura le dă morților o voce și îi face să cânte”, transmite scriitoarea elveţiană Ariane von Graffenried, care se numără printre invitaţii acestei ediţii a festivalului.

 

Festivalul Internațional de Literatură de la Odesa, ajuns la cea de-a IX-a ediție, se bucură de o susținere consistentă din partea celor mai importanți scriitori europeni de astăzi, voci civice marcante. Acesta este motivul pentru care noi și noi nume s-au alăturat lecturilor publice din cadrul Festivalului, precum cele ale scriitorilor ucraineni Andrei Kurkov sau Iuri Andruhovîci și mulți alții, tarnsmite Headsome Communication, care se ocupă de partae de comunicare a festivalului.

Ambasadorul Ucrainei la București, Igor Prokopchuk, s-a alăturat organizatorilor și va saluta publicul prezent la evenimentul de deschidere, care va avea loc în 22 februarie, la ora 17.

În așteptarea venirii la București, o parte dintre scriitori invitați la ediția din acest an a festivalului le-au transmis gândurile lor iubitorilor de literatură din România.

„Cred că fiecare întâlnire internațională a scriitorilor este o bună ocazie de a face schimb de idei despre literatură și politică. Sper că ne putem asculta activ unii pe alții. Dacă credem că literatura este un instrument universal de înțelegere, putem să o folosim pentru discuții, nu pentru luptă”, consideră scriitorul ucrainean Vasîl Mahno, poet, eseist și traducător multipremiat, care investighează în cărțile sale conceptele de patrie și memorie, reflectând trecutul polifonic al locului său de origine.

Consider că, dacă vine războiul peste ei în țara lor natală, scriitorii trebuie să se transforme în apărătorii ei, atunci când țara le este atacată cu brutalitate. Acesta este motivul pentru care mulți scriitori ucraineni scriu literatură și eseuri despre război și participă la festivaluri internaționale. Mulți dintre ei servesc în armată și luptă pe fronturi. În această perioadă, literatura devine o portavoce a acestor timpuri, pentru că trebuie să se facă auzită”, a completat acesta.

Literatura în vremuri de război este atât o evadare din realitatea îngrozitoare, cât și o armă, pentru că este imposibil să nu scrii despre război”, a transmis înaintea venirii la București scriitorul Yuri Vînnîciuk, o legendă vie a literaturii ucrainene, critic neobosit al sistemului politic, considerat cel mai versatil dintre scriitorii ucraineni contemporani.

Despre puterea literaturii de a de a da voce literaturii vorbește și scriitoarea elvețiană Ariane von Graffenried, autoare de spoken word, membră a duo-ului „Fitzgerald & Rimini” și curatoare a Festivalului Internațional de Poezie de la Basel, în mesajul său transmis în avans cititorilor români: „Metaforele nu ajută împotriva oamenilor cu arme. Iar versurile frumoase nu pot vindeca rănile. Literatura însă poate crea o comunitate aici și acum, poate oferi mângâiere, poate exprima furia și poate fi martoră, deopotrivă, la frumos și la odios. Literatura le dă morților o voce și îi poate face să cânte”.

Pentru scriitoarea italiană Ilaria Gaspari, cunoscută pentru pasiunea sa pentru podcasturi dedicate operelor unor scriitori cunoscuți, ediția itinerantă din acest a Festivalului Internațional de la Odesa este un prilej de a rememora ororile celor două conflagrații mondiale: „Vin spre București cu gândul la doi mari autori europeni care au trăit în momente istorice diferite, dar au fost amândoi atinși de urmările și consecințele câte unuia dintre cele două războaie mondiale. Mă gândesc la Marcel Proust, care a văzut odată cu Primul Război Mondial scufundându-se și sfârșindu-se pentru totdeauna lumea copilăriei sale, al cărei declin inexorabil îl observase și îl consemnase deja. Apoi, gândurile merg către Ingeborg Bachmann, cea care în copilăria sa austriacă a cunoscut trauma devastărilor naziste și care va căuta de-a lungul vieții o cale a trăi într-un moment istoric în care eul să nu mai fie scufundat în istorie, ci istoria să fie în eul său”.

Este literatura o evadare? O portavoce? Sau o armă? „Nu este o armă, pentru că literatura nu distruge; și este, într-adevăr, neînarmată și vulnerabilă la război, dar cu forța colectivă a unei portavoci care răspândește cuvinte și gânduri. Nu este o formă de evadare, ci un refugiu deschis, adică deschis pentru a proteja împotriva ororii”, a adăugat Ilaria Gaspari.

Programul la zi al Festivalului poate fi consultat pe site-ul oficial: litfestodessa.com.

Evenimentele din cadrul festivalului vor avea loc în limbile engleză, ucraineană, germană și română, cu traducere. Accesul publicului la eveniment, care se va desfăşura la sediul Goethe-Institut, de pe Calea Dorobanți nr. 32, este gratuit.

Fondat în anul 2015, Festivalul internațional de literatură de la Odesa și-a propus să sublinieze efervescența culturală și caracterul internațional al orașului și să contribuie la consolidarea legăturilor sale cu alte metropole culturale din Europa și de pe alte continente. Programul fiecărei ediții în parte exprimă acest deziderat, atât prin selecția scriitorilor invitați, cât și prin temele de dialog. O importanță deosebită în arhitectura programului festivalului o ocupă panoramarea spațiului cultural din zona Europei de Est și a regiunii Mării Negre. Până în prezent, aproape 300 de scriitori au luat parte la evenimentele din cadrul Festivalului internațional de literatură de la Odesa. Hans Ruprecht și Ulrich Schreiber conduc festivalul de la înființarea sa.

Festivalul este susținut de Fundația Jan Michalski, EUNIC România, Culture of Solidarity Fund | European Cultural Foundation, Pro Helvetia şi Goethe-Institut București. Parteneri în organizarea evenimentului sunt Institutul Italian de Cultură București, Forumul Cultural Austriac, Centrul Ceh, Institutul Francez din România, British Council România, Ambasada Bulgariei în România, Cărturești, Universitatea din București, Muzeul Național al Literaturii Române, One World, Cinema Elevire Popesco.

 

 


Google News icon  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News


Print Friendly, PDF & Email

Alte articole ...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.