Virgiliu Țârău, invitat al conferinţelor „Justiţia memoriei”

Virgiul Ţârău. Foto: Facebook / Lucian Leuştean

Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino organizează o nouă conferinţă din ciclul „Justiţia memoriei”. Invitat este Virgiliu Țârău, fiost vicepreşedinte al CNSAS, care va vorbi pe tema “80 de ani de la alegerile parlamentare din 1946. De ce momentele electorale din trecut pot să fie relevante pentru lumea actuală”. Moderator este Cristian Pătrăşconiu.

Evenimentul va avea loc joi, 22 ianuarie, ora 17, în spațiul expozițional permanent al Memorialului Victimelor Comunismului la București, pe str. J.L. Calderon, nr. 66. Confirmarea participării la conferință se face la adresa de mail acivica@memorialsighet.ro.

În urmă cu opt decenii printr-un sofisticat joc politic, în care sistemul electoral a fost restructurat, în care influențele externe au jucat un rol fundamental, dar în care esențial a fost controlul asupra mecanismelor de raportare a rezultatelor, comuniștii din România au obținut o legitimitate și pe cale electorală. A fost o fraudă masivă, dar nu una așa cum multă lume a crezut, realizată printr-un furt la urne (acesta a existat și a fost amplu documentat în epocă), ci una în care instituțiile statului, capturate de către structurile comuniste, au jucat un rol covârșitor.

Virgiliu Ţârău propune trei studii de caz: primul dedicat rolului fundamental jucat de justiție și, de o parte, a reprezentanților ei în fabricarea rezultatului votului; rolul structurilor polițienești (servicii secrete, armată, jandarmerie, poliție) în monitorizarea diverselor faze ale procesului electoral; rolul instituțiilor media în monopolizarea spațiului public (radio, cinema, presă etc.). Voi discuta aceste subiecte atât în lumina dezbaterilor contemporane despre rolul alegerilor non-competitive în regimurile politice postbelice, cât și în aceea a unei necesare înțelegeri a rolului pe care aceste exerciții politice îl au în democrație.

Virgiliu-Leon Țârău este profesor la Departamentul de Studii Internaționale și Istorie Contemporană al Facultăţii de Istorie și Filosofie din cadrul Universităţii “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Între iunie 2007 și martie 2018, a deținut funcția de vicepreședinte al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Predă cursuri la nivel de doctorat, masterat și licență despre Istoria secolului al XX-lea, Tranzițiile din Europa Centrală și de Est, politici sociale în România comunistă, semantică politico-diplomatică, politici de securitate și spionaj în secolul XX. Este autor sau editor a paisprezece cărți și a peste optzeci de articole științifice.

Ciclul de conferințe „Justiția memoriei”, organizate de Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino, coordonate și moderate de jurnalistul şi eseistul Cristian Pătrășconiu, propune idei și dezbateri în jurul unor teme de ardentă actualitate, reliefând rolul și importanța memoriei în evocarea și înțelegerea faptelor petrecute în perioada comunismului, sistem politic ce a provocat cele mai multe victime din întreaga istorie a umanității.

Titulatura conferințelor  pe care le derulează, în parteneriat, Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino este inspirat de o formulă celebră a cărei autoare este Ana Blandiana: „Atunci când justiția nu reușește să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiție”.

Fundația Academia Civică a fost întemeiată ca urmare a sugestiei Consiliului Europei de a crea o fundație care să realizeze şi să administreze proiectul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenței de la Sighet, adoptat de înaltul for internațional.

Proiectele Fundației Spandugino consolidează un model cultural al responsabilității pentru un viitor mai bun, în jurul a trei axe esențiale: reorientarea către valorile profund umane și viața spirituală autentică, educația insuflată de mentorii slujitori ai marilor idei, recuperarea memoriei ca sursă a posibilităților vii ale trecutului.