Verifică jurnaliștii minciunile din campanie?


Nu există un răspuns univoc la întrebarea dacă numeroase declarații inexacte, omisiunile sau minciunile sfruntate spuse de politicieni sunt verificate de jurnaliștii care le consemnează.

 

Nici n-ar fi ușor în dinamica alertă a mitingurilor electorale transmise adesea live, însă dezbaterile televizate, încărcate de acuze reciproce între Putere și Opoziție, necesită o experiență și o pregătire serioasă din partea moderatorilor pentru a combate dezinformarea.

Este misiunea jurnaliștilor să devină filtrul corectitudinii, adică să dezvăluie când și cât mint politicienii, să fie aliații alegătorilor cenzurând neadevărurile și să nu lase publicul pradă dezinformării și, implicit, manipulărilor. De când experții și cercetătorii media au luat în analiză fenomenul fake news, care a luat amploare odată cu dezvoltarea rețelelor sociale, s-au găsit mai multe soluții-antidot. S-au dezvoltat „motoare“ de verificare a informației, toate având ca principiu verificarea faptelor.

În România, cel mai cunoscut proiect de verificare a declarațiilor politice, derulat de organizația Funky Citizens, este factual.ro, „primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România”, care verifică declarații politice și le evaluează ca fiind adevărate, false sau trunchiate. Destinat „protecției” consumatorului de politică, site-ul uzează pentru inteligibilitate de un cod al culorilor, roșu pentru minciună, verde pentru adevăr, carămiziu pentru afirmații trunchiate. Verificarea este un proces elaborat, cu mai multe filtre, presupunând control pe text, citat, sursă, context, titlu etc.

De exemplu, Maria Grapini, candidată la Parlamentul European pe lista PSD, a declarat în campanie referitor la schimbarea din funcție a șefei DNA, Laura Codruța Kövesi: „Învinovățiți România că a schimbat un șef de instituție. Acel șef de instituție a făcut ravagii în justiție și în viețile oamenilor. Vorbesc de procese pierdute. Mii de procese”. Verificarea factual.ro făcută pe rapoarte și documente oficiale arată că din 2013 și până în 2018 au fost achitați în fiecare an între 92 și maximum 202 inculpați din peste 3.500 inculpați anual, deci, însumat, pe șase ani, se ajunge doar la câteva sute. Declarația se dovedește falsă. Un Atelier de verificare a informațiilor în regim de breaking-news a fost susținut de Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea București, după un model britanic. Radio Europa FM are de asemenea o rubrică numită Adevărat sau Fals pentru verificarea unor informații suspecte care circulă în mediul public.

Un proiect nou, susținut de Comisia Europeană prin reprezentanța sa în România, se numește Detectorul de Minciuni și este derulat de Freedom House prin rețeaua de jurnaliști activi pe PressHub.ro, cărora li s-au alăturat studenți de la jurnalism, în colaborare cu mai multe organizații civice. „Detectorul de Minciuni este un proiect de fact-checking care își propune să pună lupa pe informațiile importante ce circulă în media și să verifice corectitudinea lor. Ne dorim să susținem jurnalismul independent, să oferim un reper societății pentru a lua decizii pe baza unor informații corecte, dar și să-i descurajăm să recurgă la astfel de practici pe cei care dezinformează”, se arată în comunicatul de lansare. Procedeul e similar cu cel aplicat de factual.ro, însă limitat la informații aruncate pe piața electorală de politicieni în campania aflată în curs pentru Parlamentul European, cu deosebirea că presei sau politicienilor care au mințit li se trimite un apel de recunoaștere și retragere a declarației. După caz, sunt sesizate instituțiile abilitate, cum ar fi CNA. Din cele 13 declarații politice publicate până acum de Detector, 8 s-au dovedit mincinoase, una adevărată, 3 mixte și o analiză neconcludentă. Se verifică și felul cum preia presa declarațiile. Un caz verificat este romaniadeazi.info care a creat un ditamai fake news dintr-o știre veche din 2014 în care se pretindea că liderul UDMR, Kelemen Hunor, ar fi declarat că „scopul UDMR este să i se ia României Ardealul”. Politicianul nu declarase așa ceva, deci informația din titlul articolului publicat în 2019 de româniadeazi.info este nu doar falsă, ci și dăunătoare, intenționând să genereze un scandal naționalist. Publicației online i s-a cerut de către Detectorul de Minciuni să corecteze informația falsă.

 

Articol publicat şi în Revista 22.


Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.